STRATEGII SI POLITICI ENERGIE-MEDIU IN ROMANIA

  CUPRINS:
AbrevieriXI
Unități de măsurăXII

1. Introducere1
1.1. Restricţii la nivel global1
1.2. Noul cadru energetic şi al schimbărilor climatice european al secolului 215
Bibliografie20

2. Sectorul energiei în România21
2.1. Sectorul energiei - ansamblu strategic complex21
2.2. Consideraţii de principiu asupra strategiei energetice a României27
2.3. Situaţia actuală a sistemului energetic românesc40
2.4. Analiza SWOT a sistemului energetic din România75
2.5. Compatibilitatea actuală a sistemului energetic românesc
cu piaţa internă şi regională a Uniunii Europene83
Bibliografie105

3. O nouă viziune europeană privind energia şi mediul108
3.1. Actualele provocări ale sectorului energiei şi necesitatea
unei noi politici energetice a Uniunii Europene108
3.2. Cartea Verde şi documentele strategice privind corelarea
energie-mediu în Uniunea Europeană112
3.3. Pachetul legislativ energie - schimbări climatice127
3.4. Strategia Europa 2020144
3.5. Noua strategie energetică europeană 2011-2020152
Bibliografie164

4. Problema emisiilor de gaze cu efect de seră (prima ţintă de 20%)167
4.1. Emisiile de gaze cu efect de seră167
4.2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenind de la marii poluatori176
4.3. Implicaţiile asupra sectoarelor micilor poluatori196
4.4. Impactul tehnologiei de captare şi stocare a dioxidului de carbon202
4.5. În loc de concluzii208
Bibliografie209

5. Problema utilizării eficiente a energiei (a doua ţintă de 20%)212
5.1. Elemente generale212
5.2. Relaţia dintre politicile tehnologice, energetice şi de mediu213
5.3. Importanţa eficientizării energetice. Efecte pozitive215
5.4. Politici şi tendinţe privind eficienţa energetică în EU - 27218
5.5. Planurile Naţionale de Acţiune220
5.6. Situaţia României222
5.7. Impactul aşteptat asupra economiei româneşti228
Bibliografie231

6. Problema utilizării surselor regenerabile de energie (a treia ţintă de 20%)233
6.1. Elemente generale233
6.2. Principalele prevederi ale Directivei 2009/28/CE234
6.3. Ce se aşteaptă la nivelul anului 2020 242
6.4. Situaţia surselor regenerabile în România243
6.5.Aprecierea impactului Directivei 2009/28/CE asupra
economiei româneşti250
6.6. Privire succintă asupra situaţiei surselor de energie
regenerabilă în statele Comunităţii Energetice258
6.7. În loc de concluzii260
Bibliografie261

7. Problema biocombustibililor263
7.1. Generalităţi263
7.2. Politici de promovare a biocombustibililor269
7.3. România şi biocombustibilii272
Bibliografie279

8. Concluzii finale şi propuneri281

ANEXE
Anexa 1. Elemente economice privind impactul energiei asupra mediului363
Anexa 2. Elemente teoretice privind relaţia dintre politicile energetice
şi cele de mediu375
Anexa 3. Securitatea alimentării cu energie393
Anexa 4. Necesitatea unei noi strategii energetice a României411
Anexa 5. Necesitatea unei strategii naţionale comune energie-mediu
axată pe noul pachet legislativ şi a unui coordonator unic415
Anexa 6. Piaţa energiei, preţul energiei418
Anexa 7. Cogenerarea de înaltă eficienţă şi alimentarea
centralizată cu căldură439
Anexa 8. Programul de energetică nucleară al României465
Anexa 9. Consideraţii privind înfiinţarea a două companii naţionale
de producere a energiei482
Anexa 10. Protecţia socială în domeniul energiei. Suportabilitatea
facturilor pentru energie495
Anexa 11. Consideraţii privind rolul cercetării-dezvoltării
în lume şi în România507
Anexa 12. Către un sistem de transport durabil în România523
Anexa 13. Strategia energetică a Municipiului Bucureşti533
  PREZENTARE:
Lucrarea prezintă o serie de propuneri, între care: înfiinţarea unui „Institut Naţional de Planificare Strategică”, ca structură non-politică în subordinea Parlamentului; înfiinţarea de urgenţă a „Ministerului Energiei şi Resurselor”; aprobarea ca lege de către Parlament a strategiei naţionale energie-mediu, însoţită de un acord de susţinere al partidelor politice; depolitizarea funcţiilor tehnice de execuţie şi administra-tive şi promovarea persoanelor competente; consolidarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ca entitate autonomă şi independentă; promovarea reală a SRE şi atragerea investiţiilor necesare; crearea unui organism naţional pentru gestionarea unitară a pachetului energie-schimbări climatice; creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului final de energie; reînfiinţarea Agenţiei Române de Conservare a Energiei (ARCE); reducerea emisiilor de CO2 şi a celorlalte GES; intensificarea programului de reabilitare termică a clădirilor; modernizarea sistemelor de cogenerare şi alimentare centralizată cu căldură; revederea programului de protecţie socială în domeniul energiei; decizii clare în continuarea programului nuclear; reconsiderarea deciziei guvernului de înfiinţare a două companii naţionale de producere a energiei; preocupări reale pentru utilizarea fondurilor structurale europene pentru energie şi mediu.
  PREFATA:
Energia este un produs cu o mare valoare economică, socială, strategică şi politică. Este indispensabilă pentru întreaga economie a unei ţări, respectiv pentru industrie, servicii şi activităţi sociale. Lipsa accesului la energie are consecinţe mari, iar rolul strategic şi politic al energiei a fost în mod clar evidenţiat în ultimii 40 de ani de diferitele crize petroliere, conflicte regionale, care au degenerat în războaie, avarii energetice grave, tensiuni sociale sau erori în politica energetică a unei ţări. Ca particularităţi specifice ale sectorului energetic se menţionează, în mod special, trei dintre acestea: în primul rând, este caracterizat de o inerţie mare, cu o diferenţă de timp între decizie şi realizare practică de ordinul a 4-15 ani; în al doilea rând, alături de sectorul transporturilor, sunt principalii contribuitori la poluarea ambientală şi schimbările climatice; în al treilea rând, necesită investiţii considerabile, de multe ori foarte greu de obţinut.
Ideea întocmirii acestei lucrări este legată de realizarea în anul 2009 a studiului „Impactul implementării pachetului energie-schimbări climatice asupra economiei româneşti”, în cadrul Institutului European din România, Bucureşti, la care autorii şi-au adus o contribuţie directă.
La Forumul internaţional dedicat energiei în Europa Centrală şi de Est, din noiembrie 2009, care a avut loc la Bucureşti, Primul Ministru al României a arătat că „Prioritatea naţională numărul unu este securitatea energetică şi promovarea unei identităţi energetice naţionale, care să coreleze strategia naţională cu cea europeană, în contextul schimbărilor climatice”.
Lucrarea de faţă încearcă să facă o analiză a sectorului energetic din România şi a impactului asupra acestuia, ca şi asupra economiei şi societăţii româneşti, a numeroşilor factori care rezultă din situaţia internă, din regle-men¬tările Uniunii Europene şi din condiţiile complexe internaţionale, prezentând, în acest sens, unele concluzii şi propuneri de măsuri.
Noile reglementări energie-schimbări climatice ale Uniunii Europene, stabilite prin directivele pachetului legislativ din aprilie 2009, aşa-numitul pachet 20-20-20, fixează ţintele UE pentru anul 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 20% faţă de anul 2005, ca obiectiv strategic al politicii energetice europene, însoţit de trei obiective conexe: creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE) în totalul mixului primar energetic la 20%, reducerea consumului final prin creşterea eficienţei ener-getice cu 20%, creşterea ponderii biocarburanţilor în transporturi la 10%. Trebuie înţeles că, în conceptul actual al dihotomiei energie-mediu, instrumentul principal al Uniunii Europene în lupta împotriva schimbărilor climatice îl constituie politica energetică.
În cadrul ţintelor 20-20-20 ale pachetului legislativ pe ansamblul UE, României îi revin şi obiective specifice, între care creşterea utilizării surselor regenerabile de energie de la 17,8% în anul 2005, la 24% în anul 2020, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectoarele marilor poluatori cu 21% şi, în spiritul echităţii între statele membre, permisiunea de a creşte emisiile de GES cu 19% pentru sectoarele micilor poluatori. Se apreciază că ţintele 20-20-20 ale pachetului legislativ sunt de mare dificul¬tate chiar pentru ţările dezvoltate ale UE, fiind, ca urmare, extrem de dificile pentru o ţară ca România, cu o economie emergentă.
Lucrarea prezintă, în acest sens, o serie de propuneri, între care: înfiinţarea unui „Institut Naţional de Planificare Strategică”, ca structură non-politică în subordinea Parlamentului; înfiinţarea de urgenţă a „Ministerului Energiei şi Resurselor”; aprobarea ca lege de către Parlament a strategiei naţionale energie-mediu, însoţită de un acord de susţinere al partidelor politice; depolitizarea funcţiilor tehnice de execuţie şi administra-tive şi promovarea persoanelor competente; consolidarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ca entitate autonomă şi independentă; promovarea reală a SRE şi atragerea investiţiilor necesare; crearea unui organism naţional pentru gestionarea unitară a pachetului energie-schimbări climatice; creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului final de energie; reînfiinţarea Agenţiei Române de Conservare a Energiei (ARCE); reducerea emisiilor de CO2 şi a celorlalte GES; intensificarea programului de reabilitare termică a clădirilor; modernizarea sistemelor de cogenerare şi alimentare centralizată cu căldură; revederea programului de protecţie socială în domeniul energiei; decizii clare în continuarea programului nuclear; reconsiderarea deciziei guvernului de înfiinţare a două companii naţionale de producere a energiei; preocupări reale pentru utilizarea fondurilor structurale europene pentru energie şi mediu.
Clarificarea multor aspecte legate de complexitatea strategiilor şi politicilor de energie-schimbări climatice se face cu ajutorul unui număr important de anexe.
Cartea se adresează, în mod special, factorilor de decizie politici şi administrativi din sectoarele conexe energie şi mediu, managerilor având responsabilităţi pe întregul lanţ energetic de la producerea până la utilizarea energiei, cu impactul aferent de mediu, autorităţilor centrale, municipale şi locale, fiind, de asemenea, utilă cadrelor didactice, studenţilor şi specialiştilor interesaţi în acest domeniu de activitate, atât de important pentru economia şi societatea oricărei ţări şi, credem, mai ales, pentru România.
Autorii doresc să aducă mulţumiri deosebite şi îşi exprimă recunoştinţa lor sponsorilor, pentru ajutorul acordat şi, în egală măsură, Editurii AGIR, pentru disponibilitatea şi profesionalismul oferite în apariţia acestei lucrări.


Prof. dr. ing. Aureliu Leca
Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu
  CUVINTE CHEIE:
Energie, mediu, UE