ISTORIA CENTRALELOR TERMOELECTRICE CU COMBUSTIBILI FOSILI DIN ROMÂNIA

  CUPRINS:
1. Contributia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili, la electrificarea Romaniei, realizarea si functionarea sistemului energetic national 31
1.1. Conversia energiei chimice a combustibililor fosili in energie electrica si termica in centrale termoelectrice. 31
1.2. Electrificarea Romaniei in perioada 1882 - 2018 33
1.2.1. Introducere 33
1.2.2. Contributia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei in perioada 1882 - 1918 35
1.2.2.1. Introducere 35
1.2.2.2. Centrale termoelectrice cu combustibili fosili (1882 - 1918) 36
1.2.2.2.1. Introducere 36
1.2.2.2.2. Realizarea principalelor centrale termoelectrice cu combustibili fosili (1882 - 1918). 37
1.2.2.3. Concluzii privind contributia centralelor termoelectrice cu com¬bustibili fosili la electrificarea Romaniei in perioada 1882 - 1918 46
1.2.3. Contributia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei in perioada (1918 - 2018) 46
1.2.3.1. Contributia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili
la electrificarea Romaniei in perioada (1918 - 1947) 46
1.2.3.1.1. Introducere 46
1.2.3.1.2. Centrale termoelectrice cu combustibili fosili
(1918 - 1947) 52
1.2.3.1.3. Concluzii privind contributia centralelor termo-electrice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei in perioada 1918 - 1947 63
1.2.3.2. Contributia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili
la electrificarea Romaniei in perioada 1948 - 1989 65
1.2.3.2.1. Introducere 65
1.2.3.2.2. Centrale termoelectrice cu combustibili fosili
(1948 - 1990) 71
1.2.3.2.3. Concluzii privind contributia centralelor termo-electrice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei in perioada 1948 - 1989 122
1.2.3.3. Contributia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei in perioada 1990 - 2018 124
1.2.3.3.1. Introducere 124
1.2.3.3.2. Centrale termoelectrice cu combustibili fosili (1990 - 2018) 128
1.2.3.3.3. Contributia centralelor termoelectrice cu combus-tibili fosili la functionarea SEN (1990 - 2020) 139
1.2.3.3.4. Concluzii privind contributia centralelor termo¬elec-trice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei in perioada 1990 - 2020 146
1.2.4. Exploatarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili 148
1.2.4.1. Lantul conversiilor intr-o centrala termoelectrica cu abur 148
1.2.4.2. Parametrii ciclului termic 149
1.2.4.3. Schemele ciclului termic 150
1.2.4.4. Instalatiile de termoficare 151
1.2.4.5. Productia de energie electrica in centralele termoelectrice cu combustibili fosili 153
1.2.4.6. Consumul specific de combustibil conventional in centralele termoelectrice cu combustibili fosili 154
1.2.4.7. Randamentul productiei de energie electrica in centralele termoelectrice cu combustibili fosili 155
1.2.4.8. Evolutia puterii instalate in centralele termoelectrice de termoficare cu combustibili fosili din SEN 155
1.2.4.9. Evolutia si structura productiei de energie termica in centralele termoelectrice de termoficare cu combustibili fosili 156
1.2.4.10. Consumul specific de combustibil conventional pentru produ¬cerea energiei termice, in centralele termoelectrice de termofi¬care cu combustibili fosili 157
1.2.5. Industria proprie de constructii de masini si electrotehnica pentru realizarea echipamentelor si instalatiilor pentru centrale termoelectrice
cu combustibili fosili 158
1.2.6. Executia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili 160
1.2.6.1. Introducere 160
1.2.6.2. Trustul Energoconstructia (T.E.C.) 161
1.2.6.2.1. Scurt istoric 161
1.2.6.2.2. Conducerea T.E.C. si a santierelor termocentralelor pe combustibili fosili din Romania 163
1.2.6.3. Trustul Energomontaj (T.Eg.M.) 166
1.2.6.3.1. Scurt istoric 166
1.2.6.3.2. Conducerea Trustului Energomontaj si a santierelor termocentralelor pe combustibili fosili din Romania 171
1.2.7. Proiectarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania 173
1.2.7.1. Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE) 173
1.2.7.1.1. Scurt istoric 174
1.2.7.1.2. Conducerea ISPE 175
1.2.7.1.3. Specialistii ISPE care au contribuit la coordonarea si realizarea proiectelor pentru centralele termoelectrice pe combustibili fosili din Romania 176
1.2.7.1.4. Principalele lucrari proiectate integral in sectia Constructii ISPE - Bucuresti, verificate si expertizate de catre I.G.S.I.C., incepand cu anul 1963 199
1.2.7.2. Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice (ICEMENERG) 204
1.2.7.2.1. Scurt istoric 204
1.2.7.2.2. Conducerea ICEMENERG 206
1.2.7.2.3. Specialisti din ICEMENERG care au contribuit la reali¬¬zarea sau modernizarea centralelor termoelec-trice pe combustibili fosili din Romania 207
1.2.8. Ministerele coordonatoare ale Programului de electrificare, infiintarii
si functionarii Sistemului Energetic National (1950 - 1990) 208
1.2.8.1. Ministerul Industriei (05.04.1947 - 28.07.1949) 208
1.2.8.2. Ministerul Energiei Electrice si al Industriei Electrotehnice
- MEEIE (28.07.1949 - 01.06.1957) 210
1.2.8.3. Ministerul Industriei Grele (01.06.1957 - 01.03.1961) 213
1.2.8.4. Ministerul Minelor si Energiei Electrice (01.03.1961 - 19.08.1965) 213
1.2.8.5. Ministerul Energiei Electrice (19.08.1965 - 01.08.1990) 215
1.2.9. Concluzii privind contributia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei, realizarea si functionarea Sistemului Energetic National (SEN) (1882 - 2018) 220

2. Centrale termoelectrice pe carbune 223
2.1. CTE Deva - Mintia 223
2.1.1. Introducere 223
2.1.2. Planul de amplasare 225
2.1.3. Planul general 226
2.1.4. Aprobarea investitiei etapa I 228
2.1.5. Realizarea primei etape de 4 x 210 MW 229
2.1.5.1. Introducere 229
2.1.5.2. Executia lucrarilor de constructii 230
2.1.5.3. Executia lucrarilor de montaj 233
2.1.5.3.1. Livrarea echipamentelor 233
2.1.5.3.2. Fazele principale ale lucrarilor de montare a
echipa¬mentelor de baza 233
2.1.5.3.3. Punerea in functiune a grupurilor energetice de la
etapa I (4 x 210 MW) 238
2.1.6. Instalatii termomecanice 242
2.1.6.1. Schema termica a grupului de 210 MW 242
2.1.6.2. Principalele instalatii termomecanice 243
2.1.6.2.1. Cazanul 243
2.1.6.2.2. Turbina 244
2.1.6.2.3. Generatoarele electrice 245
2.1.7. O noua etapa de dezvoltare a CTE Deva - Mintia. Extinderea cu
inca doua grupuri de 210 MW 246
2.1.8. Instalatiile electrice primare 246
2.1.8.1. Introducere 246
2.1.8.2. Principalele echipamente electrice 247
2.1.8.3. Statiile electrice 247
2.1.8.3.1. Statia de 400 kV 247
2.1.8.3.2. Statia de 220 kV 249
2.1.8.3.3. Statia de 110 kV 251
2.1.8.3.4. Statiile de 6 kV 252
2.1.8.3.5. Statiile de 0,4 kV 252
2.1.9. Instalatii de comanda si automatizare 253
2.1.9.1. Introducere 253
2.1.9.2. Camerele de comanda 253
2.1.9.2.1. Camera de comanda electrica (C.C.E.) 253
2.1.9.2.2. Camerele de comanda bloc (C.C.B.) 254
2.1.9.2.3. Camera de comanda centrala (C.C.C.) 255
2.1.9.2.4. Camera de comanda a gospodariei de carbune 256
2.1.9.2.5. Instalatiile de comanda si automatizare 257
2.1.10. Instalatii de alimentare cu combustibil 259
2.1.11. Instalatii de alimentare cu apa 262
2.1.11.1. Instalatii de tratare chimica a apei 262
2.1.11.2. Instalatiile de alimentare cu apa de racire 266
2.1.12. Evacuarea zgurii si cenusii 269
2.1.12.1. Evacuarea zgurii si cenusii hidraulic 269
2.1.12.2. Colectarea si transportul in depozit a zgurii si cenusii
sub forma de fluid dens 269
2.1.13. Principalele investitii si modernizari realizate dupa punerea in
functiune a termocentralei la capacitatea de 1260 MW 271
2.1.13.1. Extinderea gospodariei de carbune cu etapa a II-a 271
2.1.13.2. Trecerea pe termoficare a grupurilor energetice 274
2.1.13.3. Construirea turnurilor de racire 275
2.1.13.4. Modernizarea grupului nr. 3 de 210 MW 276
2.1.13.5. Solutii si realizari asupra configuratiei arzatoarelor din
focarele cazanelor de la CTE Deva - Mintia 278
2.1.13.6. Solutii de imbunatatire a activitatii de descarcare a
vagoanelor cu carbune 279
2.1.13.6.1. Instalatia de descarcare prin culbutare a
vagoanelor 279
2.1.13.6.2. Realizarea tunelului cu aer cald pentru
dezghetarea carbunelui 279
2.1.13.7. Inlocuirea statoarelor generatoarelor electrice tip
TVV-200-2 cu tip TVV-200-2A 280
2.1.13.8. Modernizarea electrofiltrelor 281
2.1.13.9. Inlocuirea morilor cu ciocane la cazanele grupurilor nr. 5 si 6 282
2.1.13.10. Modernizarea sistemului de automatizare la grupul nr. 5
de 210 MW 283
2.1.14. Locul si rolul CTE de 1.285 MW Deva - Mintia in Sistemul
Energetic National 284
2.2. Termocentrala Paroseni 287
2.2.1. Introducere 287
2.2.2. Planul de amplasare 288
2.2.3. Planul general 289
2.2.4. Structura I.C.T. Paroseni 289
2.2.5. Realizarea investitiei 290
2.2.6. Schema termomecanica 292
2.2.7. Schema electrica primara 293
2.2.8. Instalatii de comanda si automatizare 293
2.2.9. Alimentarea cu combustibil 293
2.2.10. Alimentarea cu apa 294
2.2.10.1. Instalatia de tratare chimica a apei 294
2.2.10.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 295
2.2.11. Lucrarile de investitii si de modernizare realizate dupa realizarea
centralei la capacitatea de 300 MW 296
2.2.11.1. Alimentarea cu energie termica din CTE Paroseni 296
2.2.11.2. Modernizarea cazanelor de abur nr. 1, 2 si 3,
tip PK-10-P de cate 240 t/h 296
2.2.11.3. Modernizarea turnurilor de racire 297
2.2.11.4. Inlocuirea aparatajului electric de inalta tensiune 297
2.2.11.5. Construirea unui cos de fum separat 297
2.2.11.6. Modernizarea gospodariei de carbune 297
2.2.11.7. Asigurarea capacitatii de depozitare a cenusii pentru
15-20 de ani 297
2.2.11.8. Marirea capacitatii de livrare a energiei termice 297
2.2.11.9. Modernizarea grupului 4 de 150 MW 299
2.2.12. Livrarea de energie termica 306
2.3. CET Gura Barza 307
2.4. CTE Rovinari 308
2.4.1. Introducere 308
2.4.2. Planul de amplasare 309
2.4.3. Planul general 310
2.4.4. Instalatii termomecanice 311
2.4.4.1. Capacitati puse in functiune 311
2.4.4.2. Etapa I (2 x 200 MW) 311
2.4.4.3. Etapa II (4 x 330 MW) 314
2.4.5. Instalatiile electrice primare 318
2.4.6. Instalatii de comanda si automatizare 322
2.4.6.1. Instalatia de comanda si automatizare a grupurilor energetice 322
2.4.6.2. Instalatii de automatizare la gospodariile auxiliare din
incinta centralei 324
2.4.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 325
2.4.7.1. Gospodaria de carbune 325
2.4.7.2. Alimentarea cu pacura si gaze naturale 326
2.4.8. Evacuarea zgurii si cenusii 327
2.4.8.1. Introducere 327
2.4.8.2. Instalatii pentru prelevarea, transportul si depozitarea
zgurii si cenusii 327
2.4.9. Instalatia de tratare chimica a apei 328
2.4.10. Instalatii de alimentare cu apa de racire 329
2.4.11. Lucrari de modernizare la grupurile energetice 331
2.5. Termocentrala Turceni 332
2.5.1. Necesitatea si oportunitatea realizarii termocentralei Turceni 332
2.5.2. Amplasamentul termocentralei Turceni 334
2.5.3. Planul general 335
2.5.4. Instalatii termomecanice 336
2.5.4.1. Cazanele de abur 336
2.5.4.2. Grupurile turboalternatoare - caracteristici tehnice 338
2.5.5. Instalatii electrice primare 339
2.5.5.1. Instalatiile electrice primare de legare cu SEN 339
2.5.5.2. Servicii proprii bloc de 6 kV 340
2.5.5.3. Servicii proprii de 0,4 kV 340
2.5.5.4. Servicii proprii bloc de curent continuu 341
2.5.5.5. Solutiile constructive aplicate instalatiilor de bare,
statiilor si posturilor de transformare 341
2.5.6. Instalatia de comanda si automatizare 341
2.5.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 343
2.5.7.1. Gospodaria de carbune 343
2.5.7.1.1. Structura gospodariei de carbune 343
2.5.7.1.2. Echipamentele din gospodaria de carbune 345
2.5.7.1.3. Functionarea instalatiilor de alimentare cu carbune 346
2.5.7.1.4. Programul de retehnologizare 346
2.5.7.2. Gospodaria de pacura 347
2.5.8. Instalatia de tratare chimica a apei 347
2.5.9. Instalatia de alimentare cu apa de racire 350
2.5.9.1. Introducere 350
2.5.9.2. Componentele principale ale circuitului de racire 350
2.5.10. Protectia mediului ambiant 352
2.5.10.1. Cosurile de fum 352
2.5.10.2. Evacuarea si depozitarea zgurii si cenusii 353
2.5.10.3. Evacuarea apelor reziduale in emisari - masuri de
respectare a normelor 354
2.5.10.4. Instalatiile de desulfurare si denoxare 355
2.5.11. Programul de retehnologizare 355
2.6. Termocentrala Isalnita 357
2.6.1. Introducere 357
2.6.2. Planul de amplasare 359
2.6.3. Planul general 360
2.6.4. Instalatiile termomecanice 361
2.6.4.1. Introducere 361
2.6.4.2. Componentele principale ale schemei termomecanice 361
2.6.4.3. Circuitul termic 362
2.6.5. Instalatii electrice primare 366
2.6.5.1. Introducere 366
2.6.5.2. Statiile electrice 366
2.6.5.2.1. Statia de 110 kV 366
2.6.5.2.2. Statia de 220 kV 367
2.6.5.2.3. Statiile de serviciile proprii si generale - grupurile
1, 2, 3, 4, 5 367
2.6.5.2.4. Instalatiile de curent continuu 367
2.6.5.2.5. Alimentarea consumatorilor vitali 368
2.6.5.2.6. Solutii de crestere a sigurantei in instalatiile
electrice de servicii proprii 368
2.6.6. Instalatii de comanda si automatizare 370
2.6.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 373
2.6.8. Instalatii de tratare chimica a apei 375
2.6.9. Instalatii de alimentare cu apa de racire 376
2.6.10. Protectia mediului ambiant 377
2.7. CET Craiova II 378
2.7.1. Introducere 378
2.7.2. Planul de amplasare 379
2.7.3. Planul general 379
2.7.4. Echipamente termomecanice si electrice 379
2.7.5. Instalatii electrice primare 383
2.7.6. Instalatii de comanda si automatizare 384
2.7.7. Alimentarea cu combustibil 385
2.7.7.1. Gospodaria de carbune 385
2.7.7.2. Instalatia de alimentare cu combustibil lichid 388
2.7.8. Instalatii de tratare chimica a apei 389
2.7.9. Alimentarea cu apa de racire 389
2.8. CTE Doicesti 391
2.8.1. Introducere 391
2.8.2. Planul de amplasare 392
2.8.3. Planul general 392
2.8.4. Instalatii termomecanice 393
2.8.5. Instalatii electrice primare 394
2.8.6. Instalatii de comanda si automatizari 395
2.8.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 397
2.8.8. Alimentarea cu apa 398
2.8.8.1. Tratarea chimica a apei 398
2.8.8.2. Instalatia de alimentare cu apa de racire 399
2.9. CET Ovidiu (3 x 12 MW) 401
2.10. CTE Oradea 401
2.10.1. CTE Oradea I (Vest) 401
2.10.1.1. Introducere 401
2.10.1.2. Planul de amplasare 403
2.10.1.3. Planul general 403
2.10.1.4. Echipamente termomecanice si electrice 405
2.10.1.5. Instalatii electrice primare 406
2.10.1.6. Instalatii de comanda si automatizare 408
2.10.1.7. Alimentarea cu combustibil 409
2.10.1.7.1. Gospodaria de carbune 409
2.10.1.7.2. Gospodaria de combustibilul lichid 410
2.10.1.8. Alimentarea cu apa 411
2.10.1.8.1. Instalatia de tratare chimica a apei 411
2.10.1.8.2. Alimentarea cu apa de racire 412
2.10.1.9. Evacuarea si depozitarea zgurii si cenusii 413
2.10.1.10. Starea actuala (2016) 413
2.10.1.10.1. Introducere 413
2.10.1.10.2. Proiectul de reabilitare CET Oradea 413
2.10.2. CET Oradea II (Est) 417
2.10.2.1. Introducere 417
2.10.2.2. Planul de amplasare 418
2.10.2.3. Planul general 418
2.10.2.4. Echipamente termomecanice si electrice 419
2.10.2.5. Schema electrica primara 419
2.10.2.6. Instalatii de comanda si automatizare 421
2.10.2.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 422
2.10.2.7.1. Gospodaria de carbune 422
2.10.2.7.2. Gospodaria de combustibil lichid 424
2.10.2.8. Instalatii de alimentare cu apa 424
2.10.2.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 424
2.10.2.8.2. Alimentarea cu apa de racire 425
2.10.2.9. Modernizari si extinderi la CET Oradea 426
2.11. CET Giurgiu 427
2.11.1. Introducere 427
2.11.2. Planul de amplasare 427
2.11.3. Planul general 428
2.11.4. Instalatii termomecanice si electrice 429
2.11.5. Schema electrica primara 430
2.11.6. Instalatii de comanda si automatizare 431
2.11.7. Alimentarea cu combustibil 433
2.11.8. Instalatii de alimentare cu apa 433
2.11.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 433
2.11.8.2. Alimentarea cu apa de racire 434
2.11.9. Evacuarea zgurii si cenusii 435
2.12. CET Borzesti II - Onesti 436
2.12.1. Introducere 436
2.12.2. Planul de amplasare 436
2.12.3. Planul general 437
2.12.4. Instalatii termomecanice 438
2.12.5. Instalatii electrice primare 439
2.12.6. Instalatii de comanda si automatizare 440
2.12.7. Alimentarea cu combustibil 442
2.12.7.1. Gospodaria de carbune 442
2.12.7.2. Alimentarea cu pacura 443
2.12.8. Alimentarea cu apa 443
2.12.8.1. Instalatia de tratare chimica a apei 443
2.12.8.2. Instalatia de alimentare cu apa de racire 444
2.13. CET Drobeta Turnu Severin 445
2.13.1. Introducere 445
2.13.2. Planul de amplasament 446
2.13.3. Planul general 446
2.13.4. Instalatii termomecanice si electrice 447
2.13.5. Instalatia de termoficare 449
2.13.6. Instalatii electrice primare 449
2.13.7. Instalatiile de comanda si automatizare 450
2.13.8. Alimentarea cu combustibil 457
2.13.8.1. Gospodaria de carbune 457
2.13.8.2. Gospodaria de combustibil lichid (pacura) 458
2.13.9. Instalatii de alimentare cu apa 459
2.13.9.1. Instalatia de tratare chimica a apei 459
2.13.9.2. Instalatiile de alimentare cu apa de racire 460
2.14. CET Govora 461
2.14.1. Introducere 461
2.14.2. Planul general 462
2.14.3. Instalatii termomecanice 463
2.14.4. Instalatii electrice primare 463
2.14.5. Alimentarea cu combustibil 465
2.14.6. Instalatiile de alimentarea cu apa 466
2.14.6.1. Instalatiile de tratare chimica a apei 466
2.14.6.2. Instalatiile de alimentare cu apa de racire 466
2.15. CET Iasi II 467
2.15.1. Introducere 468
2.15.2. Planul de amplasare 468
2.15.3. Planul general 468
2.15.4. Instalatii termomecanice 469
2.15.5. Instalatii electrice primare 470
2.15.6. Instalatii de comanda si automatizare 471
2.15.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 475
2.15.7.1. Gospodaria de carbune 475
2.15.7.2. Gospodaria de pacura 476
2.15.8. Instalatii de alimentare cu apa 477
2.15.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 477
2.15.8.2. Instalatiile de alimentare cu apa de racire 478
2.16. CET Suceava 479
2.16.1. Introducere 479
2.16.2. Planul de amplasare 479
2.16.3. Planul general 480
2.16.4. Instalatiile termomecanice si electrice 482
2.16.5. Instalatii electrice primare 482
2.16.6. Instalatii de comanda si automatizare 484
2.16.7. Alimentarea cu combustibil 486
2.16.7.1. Gospodaria de carbune 486
2.16.7.2. Gospodaria de combustibil lichid 487
2.16.8. Alimentarea cu apa 488
2.16.8.1. Statia pentru tratarea chimica a apei 488
2.16.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 489
2.16.9. Evacuarea si depozitarea zgurii si cenusii 490
2.17. CET Arad 490
2.17.1. Introducere 490
2.17.2. Planul de amplasare 491
2.17.3. Planul general 491
2.17.4. Instalatii termomecanice si electrice 492
2.17.5. Instalatii electrice primare 493
2.17.6. Instalatii de comanda si automatizare 493
2.17.7. Alimentarea cu combustibil 494
2.17.8. Alimentarea cu apa 495
2.17.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 495
2.17.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 496
2.18. CET Brasov 496
2.18.1. Introducere 496
2.18.2. Planul de amplasare 497
2.18.3. Planul general 497
2.18.4. Schema termomecanica 497
2.18.5. Instalatii electrice primare 499
2.18.6. Instalatii de comanda si automatizare 500
2.18.7. Alimentarea cu combustibil 501
2.18.7.1. Gospodaria de carbune 501
2.18.7.2. Gospodaria de combustibil lichid 505
2.18.8. Instalatii de alimentare cu apa 506
2.18.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 506
2.18.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 508
2.19. CET Bacau 510
2.19.1. Introducere 510
2.19.2. Planul de amplasare 510
2.19.3. Planul general 510
2.19.4. Instalatii termomecanice si electrice 511
2.19.5. Instalatii electrice primare 512
2.19.6. Instalatii de comanda si automatizare 512
2.19.7. Instalatiile de alimentarea cu combustibil 513
2.19.8. Alimentarea cu apa 514
2.19.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 514
2.19.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 515
2.20. CET Comanesti 516
2.20.1. Introducere 516
2.20.2. Planul general 516
2.20.3. Instalatii termomecanice si electrice 517
2.20.4. Schema electrica primara 518
2.20.5. Alimentarea cu combustibil 518
2.20.6. Instalatii de alimentare cu apa de racire 519
2.21. CET Zalau 520
2.21.1. Introducere 520
2.21.2. Planul de amplasare 520
2.21.3. Planul general 520
2.21.4. Schema termomecanica 521
2.21.5. Schema electrica primara 522
2.21.6. Instalatii de comanda si automatizare 522
2.21.7. Alimentarea cu combustibil 522
2.21.8. Alimentarea cu apa 523
2.21.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 523
2.21.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 524
2.21.9. Colectarea si depozitarea zgurii si cenusii 525

3. Centralele termoelectrice pe hidrocarburi 527
3.1. CTE Borzesti I 527
3.1.1. Introducere 527
3.1.2. Planul de amplasare 527
3.1.3. Planul general 528
3.1.4. Instalatii termomecanice si electrice 529
3.1.5. Schema electrica primara 530
3.1.6. Instalatii de comanda si semnalizare 532
3.1.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 533
3.1.8. Instalatii de alimentare cu apa 534
3.1.8.1. Instalatiile de tratare chimica a apei 534
3.1.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 535
3.2. CET Brazi 536
3.2.1. Planul de amplasare 536
3.2.2. Planul general 536
3.2.3. Instalatii termomecanice si electrice 537
3.2.4. Schema electrica primara 539
3.2.5. Instalatii de comanda si automatizari 542
3.2.6. Instalatii de alimentare cu apa 543
3.2.6.1. Instalatii de tratare chimica a apei 543
3.2.6.2. Alimentarea cu apa de racire 544
3.3. CET Galati 546
3.3.1. Introducere 546
3.3.2. Planul de amplasare 547
3.3.3. Planul general 547
3.3.4. Instalatii termomecanice si electrice 547
3.3.5. Instalatii electrice primare 550
3.3.6. Instalatii de comanda si automatizare 551
3.3.7. Alimentarea cu combustibil 551
3.3.8. Instalatii de alimentare cu apa 552
3.3.8.1. Instalatia de tratare chimica a apei 552
3.3.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 554
3.4. CTE Braila Chiscani 555
3.4.1. Introducere 555
3.4.2. Planul de amplasare 555
3.4.3. Planul general 556
3.4.4. Instalatii termomecanice si electrice 557
3.4.5. Instalatii electrice primare 562
3.4.6. Instalatii de comanda si automatizare 563
3.4.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 564
3.4.8. Instalatiile de alimentare cu apa 565
3.4.8.1. Instalatiile de tratare chimica a apei 565
3.4.8.2. Instalatiile de alimentare cu apa de racire 566
3.5. CTE Iernut 567
3.5.1. Introducere 567
3.5.2. Planul de amplasare 568
3.5.3. Planul general 568
3.5.4. Instalatii termomecanice si electrice 570
3.5.5. Instalatii electrice primare 575
3.5.6. Instalatii de comanda si automatizare 577
3.5.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 578
3.5.8. Instalatii de alimentare cu apa 579
3.5.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 579
3.5.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 582
3.6. CTE Fantanele 584
3.6.1. Introducere 584
3.6.2. Planul de amplasare 584
3.6.3. Planul general 585
3.6.4. Schema termomecanica 585
3.6.4.1. Echipamentele din schema termomecanica 585
3.6.4.2. Fluxul tehnologic al schemei termomecanice 586
3.6.5. Instalatii electrice primare 587
3.6.6. Instalatii de comanda si automatizare 589
3.6.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 590
3.6.8. Instalatii de alimentare cu apa 590
3.6.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 590
3.6.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 591
3.7. CET Palas 592
3.7.1. Introducere 592
3.7.2. Planul de amplasare 592
3.7.3. Planul general 593
3.7.4. Instalatii termomecanice 594
3.7.5. Instalatiile electrice primare 595
3.7.6. Instalatii de comanda si automatizare 596
3.7.7. Instalatiile de alimentare cu combustibil 598
3.7.8. Instalatii de alimentare cu apa 598
3.7.8.1. Instalatia de tratare chimica a apei 598
3.7.8.2. Instalatia de alimentare cu apa de racire 599
3.8. CET Iasi I 600
3.8.1. Introducere 600
3.8.2. Planul de amplasare 600
3.8.3. Planul general 601
3.8.4. Instalatii termomecanice si electrice 601
3.8.5. Circuite electrice primare 603
3.8.6. Instalatii de comanda si automatizare 603
3.8.7. Alimentarea cu combustibil 605
3.8.8. Alimentarea cu apa 606
3.8.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 606
3.8.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 609
3.9. CET Bucuresti Vest 610
3.9.1. CET Bucuresti Vest - Centrala veche 610
3.9.1.1. Introducere 610
3.9.1.2. Planul de amplasare 610
3.9.1.3. Planul general 610
3.9.1.4. Schema termomecanica 611
3.9.1.5. Schema electrica primara 613
3.9.1.6. Instalatii de comanda si automatizare 615
3.9.1.7. Instalatii de alimentare cu combustibil 616
3.9.1.8. Alimentarea cu apa 617
3.9.1.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 617
3.9.1.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 618
3.9.1.9. Protectia mediului 619
3.9.2. Centrala cu ciclul combinat, CET Bucuresti Vest 619
3.9.2.1. Introducere 619
3.9.2.2. Schema termica de principiu aferenta centralei
cu ciclu combinat, CET Bucuresti Vest 620
3.10. CET Bucuresti Sud 625
3.10.1. Introducere 625
3.10.2. Planul de amplasare 625
3.10.3. Planul general 626
3.10.4. Instalatii termomecanice si electrice 627
3.10.5. Circuite electrice primare 630
3.10.6. Instalatii de comanda si automatizare 631
3.10.7. Alimentarea cu combustibil 631
3.10.8. Alimentarea cu apa 632
3.10.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 632
3.10.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 634
3.10.9. Instalatii de protectie a mediului 635
3.11. CET Progresu 635
3.11.1. Introducere 635
3.11.2. Planul de amplasare 635
3.11.3. Planul general 636
3.11.4. Schema termomecanica 637
3.11.5. Schema electrica primara 640
3.11.6. Instalatii de comanda si automatizare 641
3.11.7. Alimentarea cu combustibil 642
3.11.8. Alimentarea cu apa 644
3.11.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 644
3.11.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 646
3.11.9. Retelele tehnologice din incinta 647
3.11.10. Centrala termica de pornire 648
3.12. CET Grozavesti 648
3.12.1. Introducere 648
3.12.2. Planul general 649
3.12.3. Instalatii termomecanice si electrice 650
3.12.4. Schema electrica primara 652
3.12.5. Instalatii de alimentare cu combustibil 653
3.12.6. Instalatii de alimentare cu apa 655
3.12.6.1. Instalatii de tratare chimica a apei 655
3.12.6.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 655
3.13. CET Titan 656
3.13.1. Instalatii termomecanice si electrice 656
3.14. CET Midia - Navodari 657
3.14.1. Introducere 657
3.14.2. Planul de amplasament 657
3.14.3. Planul general 657
3.14.4. Instalatii termomecanice si electrice 658
3.14.5. Schema electrica primara 660
3.14.6. Instalatii de comanda si automatizare 661
3.14.7. Alimentarea cu combustibil 664
3.14.8. Instalatiile de alimentare cu apa 664
3.14.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 664
3.14.8.2. Instalatiile de alimentare cu apa de racire 664
3.15. CET Pitesti Sud 665
3.15.1. Introducere 665
3.15.2. Planul de amplasare 665
3.15.3. Planul general 665
3.15.4. Instalatii termomecanice si electrice 665
3.15.5. Instalatii electrice primare 667
3.15.6. Instalatii de comanda si automatizare 668
3.15.7. Alimentarea cu combustibil 670
3.15.8. Alimentarea cu apa 670
3.15.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 670
3.15.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 671
3.16. CET Arad I 672
3.16.1. Introducere 672
3.16.2. Planul de amplasare 675
3.16.3. Planul general 675
3.16.4. Instalatii termomecanice si electrice 675
3.16.5. Instalatii electrice primare 676
3.16.6. Instalatii de comanda si automatizare 677
3.16.7. Alimentarea cu combustibil 678
3.16.8. Instalatii de alimentare cu apa 678
3.16.8.1. Instalatii de tratare chimica a apei 678
3.16.8.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 680
3.17. CET Ovidiu 680
3.17.1. Introducere 680
3.17.2. Planul de amplasare 680
3.17.3. Planul general 680
3.17.4. Instalatii termomecanice si electrice 681
3.17.5. Schema electrica primara 682
3.17.6. Instalatii de comanda si automatizare 682
3.17.7. Alimentarea cu combustibil 682
3.17.7.1. Gospodaria de carbune 682
3.17.7.2. Gospodaria de pacura 682
3.17.8. Evacuarea zgurii si cenusii 683
3.17.9. Alimentarea cu apa 683
3.17.9.1. Instalatii de tratare chimica a apei 683
3.17.9.2. Instalatii de alimentare cu apa de racire 683
3.18. CET Pitesti - Gavana 684
3.18.1. Introducere 684
3.18.2. Planul de amplasare 684
3.18.3. Planul general 684
3.18.4. Instalatii termomecanice si electrice 684
3.18.5. Schema electrica primara 686
3.18.6. Instalatii de comanda si automatizare 686
3.18.7. Alimentarea cu combustibil 687
3.18.8. Alimentarea cu apa 687
3.19. Centrala electrica cu ciclu combinat (CECC) OMV - Petrom Brazi 688
3.19.1. Introducere 688
3.19.2. Instalatiile si echipamentele principale 689
3.19.3. Combustibilul 690
3.19.4. Partea electrica 691
3.19.5. Sistemul de automatizare - control 691
3.19.6. Alimentarea cu apa 692
3.19.7. Concluzii 692

4. Oamenii centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania 693
4.1. Introducere 693
4.2. Oamenii centralelor termoelectrice. Date Biografice 698

5. Orientari strategice pe termen mediu si lung privind Sistemul Energetic National
si centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania 989

Bibliografie 999

Indexul specialistilor din centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania prezentati in capitolul 4

Abrudan Titus / 698
Aruncuteanu Alexandru / 700
Banu Octavian / 701
Balasoiu Constantin / 701
Barbulescu Ion / 702
Beres Florea / 703
Biro Lucian / 707
Bivol Valer / 707
Bobu Boris / 709
Borca Tiberiu / 712
Branzea Valentin / 713
Caciuc Petru / 714
Capatana Vasile / 715
Campureanu Tiberiu / 716
Cerghizan Viorel / 718
Cetacli Dan / 718
Chilom Petre / 719
Chiosa Vasile / 719
Cioara Cornel / 720
Ciobanu Maria / 721
Cionca Bogdan / 723
Ciorba Vasile / 724
Codreanu Nicolae / 725
Comanescu Tiberiu / 729
Comanac Costel / 730
Constantinescu Vladimir / 732
Cont Ioan / 733
Costina Cornel / 734
Cotiga Viorel / 735
Crasmaru Vasile / 735
Cundiev Nicolae / 736
Dacu Petru / 739
Dan Mircea / 740
David Stefan / 741
Diac Gheorghe / 741
Diaconu Gheorghe / 742
Dinea Gheorghe / 743
Ditescu Cornel / 743
Dobjanski Adrian / 745
Dobrescu Emilian / 746
Dobre Constantin / 747
Dumitrescu Mircea / 750
Dumitrescu Ovidiu / 752
Egyed Francisc / 753
Fatu Ion / 754
Flaidar Alexandru / 755
Fulga Constantin / 756
Gemanari Ioan / 758
Gheorghe Nicolae / 759
Gherghina Viorel / 760
Goia Horia / 761
Gothard Eugen / 763
Grosariu Teodor / 765
Gruia Constantin / 766
Gusti Stefan / 767
Harko Stefan / 769
Herban Dumitru / 771
Hoanca Constantin / 773
Iacob Dumitru / 775
Iftime Petru / 776
Ilicea Constantin / 776
Iliescu-Saligny Paul / 778
Ilie Ionel / 779
Iorga Mariana / 782
Kraft Misa / 783
Leascu Constantin / 795
Leu Ionel / 798
Malea Ion / 799
Manga Marcel / 800
Matic Alexiu / 801
Manescu Vasile / 802
Margaritescu Radu / 806
Marginean Cornel / 807
Manea Laurean / 816
Mateescu Emilian / 817
Marcu Ioan / 819
Medintu Aurel / 825
Mihai Ion / 826
Militescu Gheorghe / 827
Miloia Mircea / 829
Miulescu Florin / 831
Miulescu Isaia / 832
Moia Ilie / 834
Munteanu Romul / 835
Negut Emil / 837
Nicula Alexa / 839
Nistor Dumitru / 840
Nistor Traian / 841
Niculescu Aurel / 841
Oancea Laurentiu / 842
Olar Iacob / 843
Oloeriu Tiberiu / 847
Oslobeanu M. Doru / 848
Petra Florea / 849
Pisc Ioan / 849
Placinta Constantin / 851
Popa Valeriu / 852
Popescu D. Ion / 852
Popescu Dan / 853
Pop Teodor-Ovidiu / 855
Poper Laurentiu / 857
Posiar Zeno / 858
Prepeliuc George / 860
Racoveanu Constantin / 861
Rebreanu Alexandru / 862
Reghis Dan / 863
Rovinaru Adrian / 865
Rusan Ieronim / 866
Rusu Ioan / 868
Sarbu-Negrea Partenie / 868
Sarbu Tiberiu / 881
Schmoll Eugen / 883
Sebastian Iosif / 883
Selischi Igor / 884
Scmidt Eduard / 892
Stanamirescu Timiu / 894
Stanga Traian / 894
Stoian Dumitru / 897
Sucigan Lucian / 902
Sotri Stama / 902
Talmazan Felician / 903
Tamas Dumitru / 904
Toma Eugen / 905
Tomoaie Voicu / 906
Traicu Rodin / 921
Traista Eugen / 923
Trante Grigore / 923
Tudora Vasile / 924
Tudor Viorel / 925
Techera Romolus / 927
Tucmeanu Cornel / 928
Tutuianu Ovidiu / 930
Ungur Sorin / 931
Vaduva Gheorghe / 933
Vaida Victor / 936
Valea Octavian-Iosif / 957
Vanca Artemiu / 958
Vasile Dan / 966
Visan Doru / 966
Voica Gheorghe / 985
Zoldi Stan / 986
  PREZENTARE:
CUVANT INAINTE

Domnul profesor Victor Vaida, distins energetician, fost presedinte al Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, fost presedinte al EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii), fost presedinte al RENEL si presedinte SIER - Societatea Inginerilor din Romania, de aproape trei decenii, ne-a obisnuit cu contributiile editoriale deosebite. Din lungul sir de publicatii privind energetica romaneasca doresc sa mentionez: „Strategia Energetica a Romaniei. Orientari Strategice pe termen mediu si lung”, Editura AGIR, Bucuresti, 2015, in care autorul priveste spre viitor, propunand directii de dezvoltare a energeticii romanesti; „Centenarul Energeticii Romanesti”, in care prezinta istoria energeticii romanesti, Editura AGIR, Bucuresti, 2018.

Acum, profesorul Victor Vaida, ne propune publicarea unei noi carti, „Istoria centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania”, pentru a se acoperi un gol editorial, care a existat privind dezvoltarea si functionarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania.

Aceasta lucrare vine sa arate rolul major pe care l-au avut centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania, la realizarea Electrificarii Romaniei, realizarea si functionarea Sistemului Energetic National.

De asemenea vine sa arate importanta care a avut-o proiectarea, cercetarea, executia, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice, realizate cu personal romanesc: ingineri, tehnicieni si lucratori, pregatiti in scolile din tara.

Se subliniaza de asemenea rolul major pe care l-au avut industriile romanesti de constructii de masini, electrotehnica si metalurgica care au realizat echipamentele si materialele necesare executiei centralelor termoelectrice cu combustibili fosili.

Un rol important a avut si cercetarea in domeniul centralelor termoelectrice realizata in cadrul ICEMENERG Bucuresti, facuta de catre specialisti, pregatiti majoritatea in scolile romanesti.

Majoritatea centralelor termoelectrice din Romania au fost proiectate de catre ISPE Bucuresti si realizate de Intreprinderile (Trusturile) Energoconstructia Bucuresti si Energomontaj Bucuresti, cu specialisti si lucratori, pregatiti majoritatea in scolile din tara.

O parte dintre conducatorii si specialistii care au participat la aceste activitati sunt prezentati in aceasta carte, cu scopul omagierii lor.

Dupa 1990 s-a realizat un program amplu de modernizare a grupurilor energetice din mai multe centrale termoelectrice cu combustibili fosili, obtinandu-se cresterea performantelor tehnice si economice.

La un numar mare de grupuri energetice s-a realizat modernizarea electrofiltrelor si s-au montat si pus in functiune instalatii de desulfurare si denoxare, in vederea respectarii normelor de mediu nationale si europene, cu valori din ce in ce mai mici.

La un numar mare de grupuri energetice cu combustibili fosili s-au modernizat instalatiile de automatizare pentru a participa la reglajul frecventa-putere, conditie importanta pentru functionarea pietei de energie electrica nationala si europeana.

Dupa cheltuirea unor sume foarte mari pentru instalatiile de protectie a mediului, Uniunea Europeana propune reducerea productiei si apoi oprirea centralelor termoelectrice pe baza de carbune.

Aceasta masura se poate insa realiza doar dupa preluarea esalonata a productiei de energie electrica din centralele pe carbune in capacitati noi cu alte tehnologii, fara afectarea sigurantei in functionare a sistemului energetic si independenta energetica a tarii.

Cartea „Istoria centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania”, bine documentata si bine scrisa, aduce o importanta contributie in literatura de specialitate.

De asemenea cartea aduce un binemeritat OMAGIU celor care au contribuit la proiectarea, cercetarea, executia, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili.

Il felicit pe distinsul energetician prof. dr. ing. Victor Vaida, pentru munca depusa si pentru faptul ca ne-a pus la dispozitie o carte de mare valoare.

Prof. dr. ing. Dan GHEORGHIU
Fost director ISPE
Vicepresedinte al CMR-CME

DESPRE AUTOR

Prof. dr. ing. Victor VAIDA, s-a nascut in satul Cincis, comuna Teliuc, judetul Hunedoara, la data de 13 septembrie 1945. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica din Timisoara, Sectia Electroenergetica, pe care le-a absolvit in anul 1968.

Activitatea profesionala. A inceput activitatea in anul 1968, ca inginer stagiar la Trustul Energomontaj Bucuresti, Santierul Termocentrala Mintia - Deva, unde a participat la construirea si punerea in functiune a primei etape a termocentralei Mintia, formata din patru grupuri de 210 MW, pana la 1 ianuarie 1972. In perioada 1972 - 1974 a facut o specializare la firma Siemens - Germania, pentru punerea in functiune a centralelor electrice si nucleare, fiind inginer de punere in functiune la Centrala Termoelectrica EMDEM si Nucleara Biblis (2 grupuri, de 1200 si 1300 MW, cele mai mari din lume la acel moment) din R.F. Germania. Intors in tara a participat la montarea, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice Rovinari (4 grupuri de 330 MW), Turceni (8 grupuri de 330 MW), si Mintia (6 grupuri de 210 MW), in perioada 1975 - 1989, in calitate de director general si director tehnic.

Dupa 1989 a fost viceprimar la Primaria Judetului Hunedoara, deputat in Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor (1990 - 1992), vicepresedinte cu probleme de Productie, Transport si Distributie la RENEL Bucuresti (1991 - 1993), presedinte-director general la RENEL Bucuresti (1993 - 1995),director general (1995 - 2005) si director tehnic (2005 - 2008) la S.C. Electrocentrale Deva, prefect al judetului Hunedoara (octombrie 2004 - martie 2005). Dupa 2008, a fost presedinte la S.C. TMP Bucuresti S.A. si presedinte - director general la S.C. Power Plant Fagaras.

Activitatea didactica. A inceput activitatea didactica in anul 1997, in calitate de conferentiar universitar la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea (1997 - 2001), apoi profesor universitar (2001 - 2015), predand cursul „Bazele energeticii si conversia energiei . Din anul 2007 este profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica (Sectia energetica), Universitatea din Petrosani, predand cursurile „Partea electrica a centralelor electrice si „Piata de energie electrica . In perioada 2005 - 2010 a fost profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica din Timisoara, masterat energetic, predand cursul „Probleme speciale ale consumatorilor de energie electrica .
Activitatea stiintifica si culturala. Activitatea stiintifica s-a materializat in 18 carti si peste 200 de articole si conferinte in domeniul energetic, in tara si in strainatate. A fost coordonator, autor sau colaborator la peste 100 de proiecte de cercetare-dezvoltare, pe baza de contract/grant sau lucrari de cercetare/dezvoltare/ modernizare in domeniul energetic si studii in domeniul energetic. Ca presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei si presedinte RENEL, a fost organizator al Conferintei Nationale de Energie - Neptun (1994). Este organizator al Conferintei Nationale de Energetica, Simpozionului de Siguranta in Functionare a Sistemelor Energetice si de Informatica in Energetica, in perioada 1991 - 2015. Este consultant pentru firme din tara si din strainatate, pentru pro¬bleme din domeniul energetic: studii de solutie si fezabilitate pentru investitii de centrale termoelectrice moderne, de mare putere, cu parametri ultra-supracritici; centrale cu ciclu combinat cu gaze naturale, cu performanta ridicata; centrale de cogenerare pe gaze; centrale pe resurse regenerabile etc. Este membru a colectivul de specialisti pentru realizarea Studiului „Energetica in Tranzitie - 2050 pentru Uniunea Europeana, in cadrul EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii).

In cadrul activitatii culturale, ca presedinte a Asociatiei „Cincisenii a fost organizator al Festivalurilor de Muzica Populara „Floare mandra de Cincis , Concursuri de colinzi etc., din judetul Hunedoara.

Activitatea manageriala, internationala si sociala. In cadrul activitatii manageriale a fost: presedinte - director general sau vicepresedinte al RENEL; director general, sau director tehnic la centralele electrice Mintia, Rovinari, Turceni; seful grupului parlamentar ecologist-social democrat; membru al comisiilor economice si de mediu ale Adunarii Deputatilor; vicepresedinte al comite¬tului interparlamentar Romania-China; secretar al comitetului interparlamentar Romania-Germania; secretar al comitetului interparlamentar Romania - Argentina; membru al Comitetului de Directie al UNIPEDE (Uniunea Internationala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Electrica) - Paris; seful delegatiei romane la Comisia Europeana - Bruxelles, pentru negocierea „Cartei Europene a Energiei”; membru al Comisiei de Energetica a Academiei Romane; presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei; presedintele Consiliului de Conducere al Patronatului ELPEGA (Petrol, Gaze, Energie); vicepresedintele Patronatului CONPIROM (Industrie); presedintele ARIST (Asociatia Romana pentru Istoria Stiintei si Tehnicii) si membru fondator; presedinte si prim-vicepresedinte al SIER (Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania); membru al Comisiei „Eficienta XXI” - ONU, Geneva; membru al Asociatiei de Promovare a Calitatii; membru de onoare al Comitetului Facultatii de Energetica Bucuresti; membru al Comitetului Business „Area Generation” Eurelectric - Bruxelles; membru de Onoare a MEE - Societatea Inginerilor Electrotehnicieni si de Telecomunicatii din Ungaria; membru si membru onorific AGIR; membru al Adunarii Generale a EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii) (2002 - 2015), membru al Comitetului Executiv (2008 - 2015), presedinte executiv (2011 - 2013) vicepresedinte (2014 - 2015), presedinte (2015 - 2016).
  PREFATA:
Am scris cartea „Istoria centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania”, in primul rand pentru a aduce un meritat OMAGIU generatiilor de energeticieni care au contribuit de la inceputuri pana astazi, la proiectarea, cercetarea, realizarea si exploatarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania.

In al doilea rand doresc sa evidentiez contributia majora a centralelor termoelectrice cu combustibili fosili, la realizarea electrificarii Romaniei, realizarea si functionarea Sistemului Energetic National.

Doresc ca aceasta carte sa acopere un mare gol din istoria energeticii romanesti, din perioada 1882 - 2020, acea parte care se refera la istoria centralelor termoelectrice cu combustibili fosili, fiind prima carte care trateaza complet aceasta tema pana in prezent.

La scrierea acestei carti, m-am bazat in primul rand pe informatiile existente in literatura de specialitate si in documentatiile tehnico-economice elaborate de ISPE Bucuresti si existente la centralele termoelectrice pe combustibili fosili din tara.

M-am bazat de asemenea pe experienta si pregatirea mea, obtinute in peste cinci decenii de activitate in montaj, punere in functiune, exploatare, conducere si invatamantul superior, in Sistemul Energetic National, din care peste trei decenii in centralele termoelectrice pe combustibili fosili.

Au fost necesari aproape douazeci de ani de munca laborioasa pentru informarea si redactarea acestei carti, timp in care am primit sprijin de la un mare numar de colegi cu activitate in Sistemul Energetic National si in centralele termoelectrice. Le aduc sincere multumiri.

Electrificarea Romaniei s-a realizat de la inceputuri pana in prezent (1882 - 2020), in primul rand in perioada Centenarului Marii Uniri (1918 - 2018), dar in principal in perioada 1950 - 1990.

Centralele termoelectrice cu combustibili fosili, in perioada 1930 - 1989 au produs peste 80% din energia electrica produsa in tara, in perioada 1990 - 1995 peste 70%, iar dupa 1995 a scazut continuu, ajungand la circa 30% in ultimii ani.

Realizarea sistemelor energetice locale, a Sistemului Energetic National, interconectarea acestuia cu sistemele energetice din tarile vecine si formarea Sistemului Energetic Interconectat al tarilor socialiste din centrul si estul Europei, s-au realizat in perioada 1950 - 1990.

Dupa 1990 Sistemul Energetic National, in urma unei pregatiri tehnice corespunzatoare a fost interconectat la Sistemul Energetic European coordonat la inceput de UCTE si apoi de ENTSO - E.

Din 2000 functioneaza piata de energie electrica, care in prezent este cuplata cu piata europeana de energie electrica.

Cartea „Istoria centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania” are urmatoarele capitole:

Capitolul 1 - Contributia centralelor termoelectrice pe combustibili fosili la electrificarea Romaniei, formarea si functionarea sistemului energetic national

La baza realizarii acestui capitol au stat informatiile din literatura de spe-cialitate si cele primite de la fosti conducatori sau specialisti din institutiile de proiectate, constructii, montaj si exploatare a centralelor termoelectrice.

Scopul principal al acestui capitol este de a evidentia rolul major pe care l-au avut centralele termoelectrice cu combustibili fosili la electrificarea Romaniei, formarea si functionarea Sistemului Energetic National.

In carte se prezinta contributia institutelor de proiectare si cercetare romanesti, ISPE si ICEMENERG la proiectarea si cercetarea in domeniul centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania si al intreprinderilor (trusturilor) Energoconstructia si Energomontaj la executia si punerea in functiune a grupurilor energetice si a instalatiilor auxiliare din centralele termoelectrice cu combustibili fosili, in perioada 1950 - 2020.

Un rol important la realizarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili, l-au avut uzinele constructoare de masini si electrotehnica, precum si uzinele din industria metalurgica, care au fabricat echipamentele energetice, instalatiile si materialele necesare pentru dezvoltarea energeticii romanesti precum si institutele de cercetare si proiectare din aceste industrii.

O contributie importanta au avut-o uzinele producatoare de produse chimice din industria chimica, necesare exploatarii centralelor termoelectrice.

Pentru proiectarea, executia si functionarea centralelor termoelectrice a fost necesara si colaborarea cu un numar mare de intreprinderi si institutii de productie, import-export etc. din economia romaneasca.

Intreprinderile (societatile) de electrocentrale, au avut un rol major la coordonarea investitiilor din punct de vedere a executiei si financiar, in calitate de beneficiar, la realizarea probelor de punere in functiune impreuna cu furnizorii de echi¬pamente si executantii si la exploatarea indelungata in siguranta pentru producerea de energie electrica si termica pentru economie si populatie.

Trebuie aratat de asemenea rolul major al ministerelor, departamentelor si directiilor din ministere la intocmirea strategiilor energetice, programelor de dezvoltare si asigurarea fondurilor necesare, puse la dispozitia beneficiarilor de investitii.

Proiectarea, executia si exploatarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili s-a facut in cea mai mare parte cu specialisti si lucratori romani, pregatiti in primul rand in scolile romanesti.

In cadrul ISPE, de la infiintare pana astazi, au activat mii de ingineri si tehnicieni cu pregatire in toate specialitatile cuprinse intr-o centrala termoelectrica cu combustibili fosili, care reprezinta cele mai complexe instalatii energetice din Sistemul Energetic National.

In cadrul ICEMENERG si a institutelor de cercetare care i-au precedat, din domeniul energetic au activat, de asemenea, mii de ingineri si tehnicieni, cu o contributie importanta la realizarea si modernizarea centralelor termoelectrice cu combustibili fosili.

Dupa 1950 executia centralelor termoelectrice cu combustibili fosili s-a facut in principal de intreprinderile (trusturi) romanesti, Energoconstructia pentru partea de constructii si instalatii si Energomontaj pentru partea de montaj mecanic, electric si automatizari.

Punerea in functiune a grupurilor energetice si a instalatiilor auxiliare (combustibil, apa de racire, chimic etc.) s-a facut de catre executanti impreuna cu furnizorii de echipamente si beneficiari.

La cele doua intreprinderi (trusturi) Energoconstructia si Energomontaj au activat de-a lungul timpului zeci de mii de ingineri, maistri, tehnicieni si lucratori, pregatiti in marea lor majoritate in scolile romanesti.

In urma masurilor luate dupa 1990: de restructurare a industriei romanesti si a Sistemului Energetic National, de mediu si de crestere a productiei de energie electrica cu resurse regenerabile de energie, s-a redus treptat productia de energie electrica in centralele termoelectrice cu carbune.

Un numar mare dintre proiectanti, cercetatori si executanti sunt prezentati in acest capitol. Raman insa majoritatea neprezentati in aceasta carte, desi toti meritau, pentru a fi cunoscuti si respectati de generatia de astazi si generatiile viitoare.

Productia de energie electrica si termica pe combustibili fosili a reprezentat timp de peste un 100 de ani, o activitate principala desfasurata in Sistemul Energetic National, alaturi de productia de energie electrica produsa in hidrocentrale, centrala nucleara Cernavoda, centralele din surse regenerabile de energie, transportul si distributia energiei electrice, de asemenea deosebit de importante.

Capitolul 2. Centralele termoelectrice pe carbune din Romania

In acest capitol se prezinta principalele termocentrale cu functionare pe carbune: amplasament, plan general, termomecanica, electrica, automatizari, combustibil, chimic, apa de racire, realizate majoritatea in perioada 1950 - 1990.

La baza realizarii acestui capitol au stat, in primul rand, informatiile din literatura de specialitate si din documentatiile tehnico-economice realizate de ISPE pentru centralele termoelectrice cu carbune din Romania.

Capitolul 3. Centralele termoelectrice pe hidrocarburi din Romania

In acest capitol se prezinta principalele termocentrale cu functionare pe hidrocarburi: amplasament, plan general, termomecanica, electrica, automatizari, combustibil, chimic, apa de racire, realizate majoritatea in perioada 1950 - 1990.

La baza realizarii acestui capitol au stat in primul rand informatiile din literatura de specialitate si din documentatiile tehnico-economice realizate de ISPE pentru centralele termoelectrice cu hidrocarburi din Romania.

Capitolul 4. Oamenii centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania

Realizarea acestui capitol are la baza literatura de specialitate si sprijinul unui numar mare de fosti sau actuali conducatori sau specialisti din centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania, care au avut bunavointa sa trimita propriul CV si informatii privind termocentralele in care si-au desfasurat sau isi desfasoara activitatea.

In centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania, de-a lungul timpului (1882 - 2020), au activat sute de mii de ingineri de diferite specialitati, maistri, tehnicieni si lucratori, marea lor majoritate pregatiti in scolile romanesti.

Acesti oameni au muncit in program de foc continuu, pentru a produce zi si noapte, peste o suta de ani, peste 80% din energia electrica necesara tarii si o mare cantitate de energie termica necesara economiei si populatiei.

Se cuvine sa aducem un calduros omagiu tuturor conducatorilor, specia-listi¬lor si lucratorilor care au participat la activitatile de executie, punere in functiune si la exploatarea centralelor termoelectrice cu combustibil fosil din Romania.

Un numar mare dintre acestia sunt prezentati in acest capitol. Raman insa majoritatea neprezentati in aceasta carte, desi toti meritau, pentru a fi cunoscuti si respectati de generatia de astazi si generatiile viitoare.

Capitolul 5. Orientari strategice pe termen mediu si lung privind centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania

La baza realizarii acestui capitol stau informatiile din urmatoarele lucrarile aparute anterior:
- Vaida Victor, Strategia Energetica a Romaniei. Orientari strategice pe termen mediu si lung. Romanian Energy Strategy. Medium and Long Term Strategic Guidliness, Editura AGIR , Bucuresti, 2015.
- Vaida Victor, Centenarul energeticii romanesti, Editura AGIR, Bucuresti 2018.
- Academia Romana, Istoria tehnicii si a industriei romanesti. Volumul II. Electrotehnica, Energetica, Transporturile si Invatamantul Tehnic, coordonator Dorel Banabic. Capitolul 2 - Istoria Energeticii, Victor Vaida, Viorel Badescu. Editura Academiei, Bucuresti, 2020.
Strategia energetica a Romaniei trebuie sa cuprinda masuri privind dezvoltarea energeticii romanesti, dar si privind viitorul centralelor termoelectrice cu combustibili fosili din Romania, tinand seama de strategiile energetice ale Uniunii Europene, fara a fi insa afectat interesul national.

Orientarile strategice propuse in acest capitol vin in sprijinul factorilor de decizie, pentru a intelege potentialul energetic al tarii si nevoia de a avea un sistem energetic care sa functioneze in siguranta, bazat pe un mix energetic echilibrat, realizat pe baza resurselor energetice proprii, care trebuie folosite in interes natio¬nal, prin masuri curajoase.

Aduc sincere si calde multumiri urmatorilor:

- domnului ing. Zbarcea Romeo, fost director tehnic ISPE si sef proiect complex pentru termocentrala Mintia, pentru sprijinul substantial acordat la aparitia cartii, care a pregatit informatii privind centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania, proiectate de ISPE, primite si folosite de autor la realizarea cartii. Domnul inginer Zbarcea Romeo a dorit foarte mult sa se realizeze o mono¬grafie a centralelor termoelectrice din Romania, proiectate de ISPE. Din pacate de cativa ani nu mai este printre noi si nu a ajuns sa-si vada aceasta dorinta realizata. Sa-l odihneasca Dumnezeu.

- domnului ing. Stanescu Florin din ISPE Bucuresti, fost sef proiect complex pentru termocentrala Mintia si pentru alte proiecte din tara si strainatate, pentru sprijinul acordat la aparitia cartii, punand la dispozitia autorului informatii privind centralele termoelectrice cu combustibili fosili din Romania, proiectate de ISPE.

- domnului prof. dr. ing. Dan Gheorghiu, fost presedinte-director general ISPE, care a avut bunavointa sa scrie cuvantul inainte la aceasta carte si sa sprijine aparitia acestei carti.

- domnului ing. Mircea Tarta, fost director general ISPE, pentru materialul prezentat privind activitatile si oamenii ISPE.

- domnului ing. Florin Kesler, fost director general Energomontaj Bucuresti, pentru informatiile privind oamenii Energomontaj si domnilor ing. Neag Tiberiu si ing. Eugen Gundich, fosti directori in cadrul Energoconstructia Bucuresti, pentru informatiile privind oamenii Energoconstructia.

- colegilor mei din centralele termoelectrice care si-au trimis CV-urile si familiilor unor colegi care nu mai sunt printre noi, care au trimis CV-urile acestora.

- colegilor mei din timpul activitatii mele de peste cinci decenii in energetica romaneasca.

- domnului prof. dr. ing. Mihai Mihaita, presedinte AGIR, care a sprijinit aparitia cartii la Editura AGIR.

- dlui. ing. Ioan Ganea, directorul Editurii AGIR, dlui ing. Dan Bogdan, redactorul sef al Editurii AGIR, dlui ing. Ion Marin si dnei Mihaela Mariuta care au sprijinit aparitia cartii.

Nu in ultimul rand aduc calde si meritate multumiri sotiei mele Lia care m-a sustinut in activitatea de realizare a acestei carti si care a trait alaturi de mine peste patru decenii, momente importante din energetica romaneasca petrecute de-a lungul activitatii mele.
  CUVINTE CHEIE: