O VIAȚĂ, EDUCATOR ȘI PUBLICIST PE FRONTUL SĂNĂTĂȚII

  CUPRINS:
Capitolul I. La originea scrisului și hârtiei13
Capitolul II. Din istoricul alimentaţiei în lume29
Capitolul III. Puncte despre sănătate, în literatura română
veche40
Capitolul IV. De la prematuritate la... genialitate!51
Capitolul V. Bătrânețea și longevitatea - pe aripile vieții...61
Capitolul VI. Personalități medicale feminine, în tiparul timpului75
Capitolul VII. Ceremonie cu iz biblic...83
Capitolul VIII. Omenia în halat alb, stopată de meditația transcendentală!88
Capitolul IX. Sport și sănătate, cu medici sportivi98
Capitolul X. Colocviile revistei sănătatea112
  PREZENTARE:
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ
A SĂNĂTĂȚII
- La 7 aprilie 1948, în cadrul Națiunilor Unite, s-a hotărât prin vot general, înființarea ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII (OMS), cu sediul la GENEVA. O Organizație cuprinzând 194 de state membre, al cărui ROL PRINCIPAL este, menținerea și coordonarea situației sănătății populației de pe glob. Care azi, numără 7.674 miliarde de locuitori, prezenți în cele 196 de țări componente.
-- Principalul rol al acesteia fiind, gestionarea problemelor de sănătate la nivel mondial, stabilizarea agendei de cercetare în domeniul sănătății, fixarea normelor și standardelor, elaborarea de politici bazate pe dovezi. OMS-ul oferind totodată, suport tehnic pentru toate țările membre, monitorizând și evaluând, starea de sănătate și abordând cele mai complexe provocări, ale sănătății populației. În anul 2019, OMS-ul dispunea de 4,4 miliarde de dolari, având peste 7.000 de angajați și sediul central, la GENEVA. Director general fiind DR. TEDROS ADHANOM GHEBREYESUS, fost ministru de externe și al sănătății în ETIOPIA. Cei mai mari finanțatori ai OMS-ului fiind SUA, Marea Britanie și Fundația finanțată de fondatorul gigantului IT MICROSOFT, BILL GATES și al soției sale (chiar și după divorț) MELINDA.
--- Profesorul dr. ALEXANDRU RAFILA, reprezentantul nostru la OMS, personalitate marcantă în țară și peste hotare, a explicat și care sunt sursele de finanțare ale acestui organism sanogen mondial, și stadiul disperat al luptei antiepidemie, în plan internațional și național!
---- Printre președinții OMS-ului s-au numărat: BROCK CHISHOLM (Canada), 1948 - 1953; MARCOLINO GOMES CANDAU (Brazilia), 1953 - 1973; HALFDAN T. MAHLER (Danemarca), 1973 - 1988; HIROSHI NAKAJIMA (Japonia), 1988 - 1998; GRO HARLEM BRUNDRLAND (Norvegia), 1998 - 2004; LES YONG-WOOK (Coreea de Sud), 2004 - 2006; ANDERS NORDSTRÖM (Suedia), 2006 - 2007; MARGARET CHAN (Hong Kong), 2007 - 2017;
----- În prezent. O.M.S.-ul are mai mulți bani decât „LIGA SOCIETĂȚILOR DE CRUCE ROȘIE ȘI SEMILUNĂ ROȘIE“ și „MEDICII FĂRĂ FRONTIERE“ la un loc. Bugetul său anual fiind de 4,4 miliarde de dolari. Și având un rol-cheie, în comunicarea legată de SARS COVID-19.
O anchetă a jurnaliștilor de la ASSOCIATED PRESS, arătând - din nefericire că, oficialii chinezi au ascuns date importante, la începutul PANDEMIEI și că OMS-ul știa asta, dar a preferat... să mulțumească public CHINEI, pentru... COLABORARE!
  PREFATA:
O ALTFEL DE PREFAȚĂ
De obicei, orice volum care respectă tradițiile scrisului, debutează cu o prefață și pe care, DEX-ul Academiei Române, respectiv Dicționarul explicativ al limbii române, menționează că: reprezintă o scriere cu caracter explicativ, uneori analitic, precedând o operă literară sau științifică, în care este expus planul lucrării, dându-se și referiri bibliografice. critice etc.
Derivând din expresia franceză „preface“ și însemnând prefață, iar în Dicționarul enciclopedic primind explicația: „Scriere cu caracter explicativ, uneori analitic sau programatic, precedând o operă literară sau științifică, în care autorul sau un comentator al său, expune planul lucrării, scopurile ei, cu referiri bibliografice.“
Această definiție înscriindu-se pe un circuit publicistic normal, adaptat firesc temei abordate. Iar, pentru mai multă coloratură, aproape de fiecare dată, ca autor, am apelat la condeieri, bine cunoscuți, pe tărâm literar-artistic. Dar, de această dată, pandemia de SARS COVID-19 și prăpădul lăsat în urma sa, pentru a-i feri pe toți cei dragi, am hotărât să renunț la tipicul publicistic și să-mi prezint cât mai obiectiv, această lucrare, lăsându-vă pe dvs. cititorii - în final - să apreciați cu obiectivitate, materialul prezentat...
Așa dar, un istoric al scrisului și hârtiei (Capitolul I) ne pune în temă cu tot ce s-au confruntat peste timpuri, răstrămoșii omului în general, ca noi să putem azi, scrie și citi, ceea ce ne interesează. Fapt ce ni-l oferă materialul, secondat, cum era și firesc și de istoricul alimentației în lume (Capitolul II) pentru a trăi, a ne dezvolta și perpetua ca specie umană. Și cum prezenta lucrare se derulează și pe tărâm literar, articolul „Puncte despre sănătate în literatura română veche“ își găsește firesc locul trei în prezenta lucrare. Mai ales că, susținător, este un fost mare om de cultură și artă, prof. univ. Alex. PIRU (ce m-a onorat cu prietenia sa), dar din păcate, plecat prea curând în veșnicie, fie-i țărâna ușoară!
Și cum autorul prezentului volum este un vechi și pasionat medic-publicist și educator de sănătate - următoarele teme abordate poartă și titluri corespunzătoare, precum: „De la prematuritate la... genialitate“ (Capitolul IV), „Bătrânețea și longevitatea - pe scara timpului“ (Capitolul V). Aici vom întâlni nume sonore ale istoriei precum: SIR ISAAC NEWTON (1641-1727), OLIVER GEORGES (1769-1832), VICTOR HUGO (1802-1885), CHARLES DARWIN (1809-1882), VOLTAIRE (1694-1778) etc. Dar și vestiți longevivi ca: MICHELANGELO BUONAROTI (1475-1564), celebru sculptor, ARTURO TOSCANINI (1867-1957), vestit dirijor sau medicul homeopat SAMUEL HAHNEMANN (1755-1843). Iar ca un fapt divers, reținând că, în prezent, numărul celor de peste 60 de ani este de 600 milioane, iar în anul 2050 va fi de 2 miliarde... O surpriză pentru cititori, cred că o reprezintă și subcapitolul V, „Longevitatea în rândul vegetalelor“, recordurile mondiale deținându-le: Arborele mamut SEQUOIA GIGANTUS ce trăiește 4.000 de ani, BAOBABUL din Africa Occidentală cu cei 8.000 de ani și celebrii CHIPAROȘI ce supraviețuiesc... 10.000 de ani!
Iar pentru amatorii de personalități feminine românești - Capitolul VI - autorul, le oferă nenumărate și interesante informații medicale, mai puțin cunoscute de marele public cititor...
Reținând că, prima femeie medic din România (1884) a fost CUȚARIDA-CRĂTUNEANU MARIA (1857-1919, n. la Călărași). Având activitate la spitalul FILANTROPIA din București, specializată în boli de femei și copii. Printre alte femei-medic ale timpurilor trecute din țara noastră numărându-se și: MOGA CORNELIA (1885-1962, radiolog), DENSUȘIANU-PUȘCARIU ELENA (1875-1962, profesor universitar oftalmolog, specializată la Paris) etc.
De menționat că și alte personalități - medicale și nemedicale - sunt prezente în cele 3 volume ale autoarei, dr. MIOARA MINCU (1933-2008), ea însăși distinsă personalitate a medicinei naționale, publicistă și reputată educatoare de sănătate, intrată din nefericire, prea timpuriu, în veșnicie. Capitolul acesta se încheie cu o surpriză pentru cititori, pe care nu o voi divulga pentru a mării și mai mult suspansul...
„Iz biblic, în timp nemuritor“, este titlul unui minicapitol, care, la timpul respectiv, a fost deseori prezent, în toate marile manifestări religioase. De aceea - pentru a mări și mai mult curiozitatea, voi consemna că reprezintă cel de-al VII-lea capitol. Al VIII-lea fiind „Omenia în halat alb“, stopată de „Meditația TRANSCENDENTALĂ“. Un subiect care, în urmă cu zeci și zeci de ani, a produs confuzii, aprecieri greșite ale realități și sancțiuni nedrepte, politice și editoriale. Și-n care au fost implicate, somități medicale ale timpului...
Capitolul IX „Sport și sănătate cu medici sportivi de altă dată...“, vă va readuce la prezent, numele unor mari sportivi, care au încântat la vremea respectivă, milioane de suporteri...
Cel de-al X-lea capitol „Pe scara timpului: colocviile Revistei Sănătatea“, reprezintă un mic istoric al celor mai originale și eficiente acțiuni educativ-sanitare, care, peste 36 de ani, în mod voluntar, au acordat informații medicale și consultații gratuite unui mare număr de cetățeni. Din componența brigăzilor medicale făcând parte somități medicale, colaboratori permanenți ai Revistei Sănătatea.
Capitolele XI și XII, vizând personalități medicale militare - medici reputați și farmaciști de top bine cunoscuți marelui public, din țară dar și de peste hotare, prin acțiunile lor, medicale și social-umanitare.
Capitolul XIII, o noutate a timpului, încă nevalorificată, care tot așteaptă ca, inteligența și competența umană să concretizeze, experiența, reputatului om de știință, Prof. dr. MIHĂIȚĂ MIHAI, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (A.G.I.R.).
Capitolul XIV „Remember... pe marginea unei fotografii“, consemnează o emoționantă secvență-reportaj din vestitul Maramureș, amintind despre „moroșeni“, peisaje unice în lume, oameni și fapte specifice minunățiilor locului. Și pe care, împreună și cu alte zone unicat, le-am aflat în direct, la fața locului și indirect, prin intermediul inimosului meu coleg și prieten, dr. FELIX MARIAN, redactorul șef al excelentei reviste de profil „MARAMUREȘUL MEDICAL“, publicație editată de Colegiul Medicilor din Maramureș.
În fine, capitolele XV și XVI „Mai în glumă, mai în serios“, cu sprijinul și al unor umoriști cunoscuți, înveselesc lectura celor însemnate, făcând - în sfârșit loc - FINALULUI întregii lucrări (Capitolul XVII).

AUTORUL
  CUVINTE CHEIE: