CARTEA ALBĂ A REINDUSTRIALIZĂRII ROMÂNIEI. INDUSTRIA CHIMICĂ, PETROCHIMICĂ ȘI DE PETROL

  CUPRINS:
1. Introducere V

1. Rafinarii de petrol si complexe petrochimice intregrate
1.1. Rafinarii mici existente in 1989
1.2. Rafinarii mari integrate cu petrochimie
1.2.1. Petrobrazi
1.2.2. Rafo Onest - Caromonesti
1.2.3. Petrotel - Teleajen
1.2.4. Rafinaria Petromidia - Navodari
1.2.4. Solventul Timisoara
1.3. Propuneri de repornire a unor unitati petrochimice si de rafinarea petrolului
1.3.1. Rafinaria Arpechim, directia petrochimica Bradu a Oltchim si S.C. Oltchim S.A.
1.3.2. Directia petrochimica Bradu si Oltchim Ramnicu Valcea

2. Fire si fibre sintetice
2.1. Generalitati
2.2. Fibrele sintetice pe plan mondial
2.3. Fibrele sintetice in Romania inainte de 1990
2.4. Fibrele sintetice in Romania dupa 1990
2.5. Producatorii de fibre sintetice din Romania
2.5.1. S.C. Fibrex S.A. - Savinesti Neamt
2.5.2. S.C. Melana S.A. - Savinesti
2.5.2.1. Rifil S.A. Savinesti
2.5.3. S.C. Terom S.A. Iasi
2.5.4. S.C. Polirom S.A. Roman
2.5.5. S.C. Grulen S.A. Campulung Muscel
2.5.6. S.C. Moldosin S.A. Vaslui
2.5.7. S.C. Corapet S.A. Corabia
2.6. Companii de fibre sintetice infiintate in Romania dupa 1990
2.6.1. Greenfibre International S.A. Buzau
2.6.2. S.C. Petking S.R.L. Campulung Muscel
2.6.3. Fire tehnice polipropilenice Botosani
2.7. Concluzii si propuneri

3. Fibre naturale, artificiale si sintetice
3.1. Introducere
3.2. Fibrele naturale
3.3. Fibrele artificiale si sintetice
3.4. Fibre sintetice cu performante ridicate
3.4.1. Fibre aramidice
3.4.2. Fibre de sticla
3.4.3. Fibre carbon
3.4.4. Fibre ceramice
3.5. Fibrele in Romania
3.6. Evolutia industriei fibrelor si produselor textile in Romania
3.7. Concluzii
3.8. Bibliografie

4. Chimie organica, coloranti, detergenti
4.1. Produse de sinteza organica
4.2. Industria de coloranti si intermediari pentru coloranti, lacuri si vopsele
4.2.1. Industria de coloranti
4.2.2. Industria de lacuri si vopsele
4.3. Industria de detergenti

5. Industria de medicamente
5.1. Industria farmaceutica de uz uman
5.1.1. Industria farmaceutica de uz uman de la inceputuri si pana la nationalizare (1948)
5.1.2. Industria farmaceutica de uz uman de la nationalizare (1948) pana in anul 1989
5.1.3. Industria farmaceutica dupa anul 1990
5.2. Medicamente de uz veterinar
5.2.1. Industria de medicamente de uz veterinar, inainte de 1989
5.2.2. Industria de medicamente de uz veterinar dupa 1989
5.3. Industria de cosmetice
5.3.1. Industria de produse cosmetice inainte de anul 1989
5.3.2. Industria de cosmetice dupa anul 1989
5.4. Industria de suplimente alimentare
5.5. Seruri si vaccinuri
5.6. Extractele vegetale
5.7. Propuneri si recomandari

6. Industria anorganica ingrasaminte chimice si apa grea
6.1. Chimie anorganica
6.1.1. Situatia industriei anorganice la nivelul anului 1989
6.1.1.1. Producatorii din industria anorganica si principalele produse
6.1.1.2. Evolutia productiei anorgnice in perioada 1989-1995
6.1.2. Situatia industriei anorganice la nivelul anului 2016
6.1.2.1. Aspecte privind piata sodei caustice si a sodei calcinate
6.1.2.2. Situatia actuala a combinatelor din industria anorganica
6.1.2.3. Capacitati de productie din industria anorganica in functiune
6.1.3. Materii prime pentru industria anorganica
6.1.4. Poluarea in industria anorganica
6.1.5. Analiza SWOT a industriei produselor anorganice
6.1.5.1. Puncte tari
6.1.5.2. Oportunitati
6.1.5.3. Puncte slabe
6.1.5.4. Riscuri
6.1.6. Consideratii privind stabilirea unei strategii pentru industria anorganica
6.1.7. Bibliografie
6.2. Industria de ingrasaminte chimice
6.2.1. Aspecte generale privind ingrasamintele chimice
6.2.1.1. Clasificarea ingrasamintelor
6.2.1.2. Tipuri de ingrasaminte cu azot
6.2.1.3. Tipuri de ingrasaminte cu fosfor
6.2.1.4. Tipuri de ingrasaminte cu potasiu
6.2.1.5. Ingrasaminte organominerale
6.2.2. Situatia industriei chimice pana in 1989
6.2.2.1. Producatori de ingrasaminte chimice si principalele produse
6.2.2.2. Fabricatia dse produse intermediare pe platformele combinatelor de ingrasaminte chimice
6.2.2.3. Nivelul tehnic si gradul de uzuri al instalatiilor
6.2.2.4. Capacitati de productie
6.2.2.5. Productia, consumul intern si exportul de ingrasaminte chimice
6.2.3. Situatia industriei de ingrasaminte chimice la nivelul anului 2016
6.2.3.1. Aspecte privind productia de ingrasaminte chimice pe plan mondial si european
6.2.3.2. Situatia actuala a producatorilor de ingrasaminte chimice din Romania
6.2.3.3. Productia, consumul intern si exportul de ingrasaminte chimice
6.2.4. Aspecte privind doza de fertilizare folosita in Romania
6.2.5. Materii prime pentru fabricarea ingrasamintelor chimice
6.2.5.1. Materii prime pentru fabricarea ingrasamintelor cu azot
6.2.5.2. Materii prime pentru fabricarea ingrasamintelor cu fosfor
6.2.5.3. Materii prime pentru fabricarea ingrasamintelor cu potasiu
6.2.5.4. Materii prime pentru fabricarea acidului sulfuric
6.2.6. Aspecte privind poluarea in industria de ingrasaminte
6.2.6.1. Efluenti gazosi
6.2.6.2. Efluenti lichizi
6.2.6.3. Efluenti solizi
6.2.7. Tehnologii in industria de ingrasaminte realizate sau adoptate in Romania, care au reprezentat un produs important in protejarea mediului
6.2.8. Reglementari ale Comunitatii Europene privind ingrasamintele chimice
6.2.9. Analiza SWOT a industriei de ingrasaminte chimice
6.2.9.1. Puncte tari
6.2.9.2. Oportunitati
6.2.9.3. Puncte slabe
6.2.9.4. Riscuri
6.2.10. Elemente pentru o strategie a industriei de ingrasaminte chimice
6.2.11. Concluzii
6.2.12. Exportul de tehnologii si instalatii din domeniul chimiei anorganice si de ingrasaminte efectuate de Romania in perioada 1965-1989
6.3. Apa grea - D2O

7. Anvelope si articole tehnice din cauciuc
7.1. Evolutia cercetarilor
7.1.1. Pe plan mondial
7.1.2. In Romania
7.1.3. Tehnologii transferate
7.1.4. Lucrari de cercetare
7.2. Industria de anvelope si articole tehnice din cauciuc din Romania inainte de 1990
7.2.1. Anvelope
7.2.2. Articole tehnice
7.3. Industria de anvelope si articole tehnice, dupa 1990
7.4. Procedee de fabricatie a anvelopelor
7.4.1. Structura anvelopelor
7.4.2. Clasificarea anvelopelor
7.5. Articole tehnice din cauciuc si procedee de fabriactie
7.5.1. Principalele sortimente de articole tehnice din caucuc
7.5.2. Procedee de fabricatie
7.6. Contextul intern si perspective
7.7. Aspecte privind comertul exterior al Romaniei

8. Industria materialelor oxidice de constructii din Romania - trecut, prezent si viitor
8.1. Introducere
8.2. Repere istorice
8.2.1. Istoria sticlei
8.2.2. Istoria ceramicii
8.2.3. Istoria materialelor liante anorganice
8.3. Procese fizico-chimice care au loc la obtinerea materialelor oxidice
8.3.1. Materiale vitroase (sticla)
8.3.2. Materiale ceramice si refractare
8.3.3. Materiale liante
8.4. Evolutia industriei materialelor oxidice de constructii in perioada 1989-2016
8.4.1. Caracteristicile perioadei pana in 1989
8.4.2. Caracteristicile perioadei 1989-2016
8.4.3. Industria materialelor oxidice de constructii azi
8.4.3.1. Industria sticlei
8.4.3.2. Industria ceramica
8.4.3.3. Industria cimentului
8.4.3.4. Industria varului si ipsosului
8.5. Analiza si diagnoza industriei materialelor de constructii din Romania (analiza Swot)
8.5.1. Puncte tari
8.5.2. Puncte slabe
8.5.3. Oportunitati
8.5.4. Riscuri
8.6. Directii de actiune pentru industria materialelor oxidice de constructii
8.7. Cercetarea stiintifica in domeniul chimiei si tehnologiei materialelor oxidice. Contributii romanesti la fondul stiintific international din domeniul materialelor oxidice
8.7.1. Cercetarea stiintifica in invatamantul superior cu specializare materiale oxidice
8.7.2. Cercetarea stiintifica in cadrul institutului de cercetare CEPROCIM S.A.
8.7.3. Cercetarea stiintifica in cadrul institutului de Chimie Fizica Ilie Murgulescu al Academiei Romane
8.7.4. Contributii romanesti la fondul stiintific international din domeniul materialelor oxidice
8.8. Concluzii
8.9. Bibliografie

9. Chimia C1 si a resurselor alternative
9.1. Introducere
9.2. Resurse alternative pentru industria chimica
9.2.1. Piramida deseurilor
9.2.1.1. Prevenire
9.2.1.2. Procesare in vederea reutilizarii
9.2.1.3. Reciclare
9.2.1.4. Depozitare
9.3. Chimia C1 - cadrul conceptual
9.3.1. Gazul de sinteza
9.3.1.1. Chimia gazeificarii
9.3.1.2. Materii prime
9.3.1.3. Carbunii si cocsul de petrol
9.3.1.4. Biomasa
9.3.1.5. Deseuri municipale
9.3.1.6. Materii prime lichide, gazoase
9.3.2. Parametrii operationali
9.3.2.1. Presiunea de gazeificare
9.3.2.2. Temperatura
9.3.2.3. Durata de stationare
9.3.2.4. Raportul oxigen aer abur: materie prima
9.3.2.5. Eficienta gazeificarii
9.3.3. Tipuri de gazogene
9.3.3.1. Gazogenul GE Energy
9.3.3.2. Gazogenul Conoco Philips E-gas
9.3.3.3. Gazogenul Shell
9.3.3.4. Gazogenul Siemens
9.3.3.5. Gazogenul KBR Transport
9.3.3.6. Gazogenul British Gas Lurgi
9.3.3.7. Gazogenul Lurgi MPG
9.3.3.8. Gazogenul Lurgi Mark IV
9.3.3.9. Gazogenul U-Gas
9.3.3.10. Gazogenul Winkler
9.3.3.11. Tehnologii emergente de gazeificare
9.3.3.12. Conditionarea gazului de sinteza
9.3.4. Utilizari ale gazului de sinteza
9.3.4.1. Aspecte legate de sustenabilitate
9.3.4.2. Metanol
9.3.4.3. Dimetileter (DME)
9.3.4.4. Amoniac
9.3.4.5. Metan
9.3.4.6. Metanol la Benzine (MTG)
9.3.4.7. Metanol la Olefine (MTO)
9.3.4.8. Sinteze Fischer-Tropsch (FT)
9.3.4.9. Tendinte actuale in sinteza Fischer-Tropsch
9.3.4.10. Hidrogen dfin surse alternazive
9.3.5. Directii noi de cercetare
9.3.6. Strategia Domeniului
9.3.6.1. Analiza SWOT
9.3.6.2. Viziune, Misiune
9.3.6.3. Harta obiectivelor strategice
9.3.6.4. Analiza Obiectivelor Strategice
9.3.6.5. Ce trebuie facut. Foaie de parcurs pentru Chimia C1
9.3.6.6. Ce nu trebui efacut
9.3.6.7. Un scenariu posibil
9.3.6.8. Asteptari strategice
9.4. Acronime si abrevieri folosite
9.5. Bibliografie

10. Cataliza si procese catalitice
10.1. Privire istorica
10.2. Situatia domeniului in Romania inainte de 1990
10.3. Situatia actuala a domeniului
10.3.1. In Romania
10.3.2. La nivel global
10.4. Prioritati ale dezvoltarii la nivel UE si global
10.5. Analiza SWOTa domeniului in Romania
10.6. Elaborarea Strategiei
10.6.1. Misiune, viziune
10.6.2. Obiective strategice
10.6.3. Detalierea continutului obiectivelor strategice
10.7. Concluzii
10.7.1. Ce trebuie facut. Foaie de parcurs pentru domeniul Cataliza
in Romania
10.7.2. Ce nu trebuie facut
10.7.3. Asteptari strategice
10.8. Bibliografie
10.9. Acronime si abrevieri folosite

11. Biotehnologii - biorafinarii
11.1. Introducere
11.2. Inlocuirea treptata a resurselor neregenerabile cu cele regenerabile pentru obtinerea produselor chimice si a combustibililor
11.3. Biorafinarii - biofabrica
11.4. Intermediari chimici
11.5. Biocombustibili de noua generatie
11.6. Situatia in Romania in domeniul utilizarii biomasei ca resursa chimica

12. Invatamant, Cercetare, Dezvoltare
12.1. Introducere
12.2. Conditionari in sistemul invatamant-cercetare-dezvoltare procese chimice si biochimice
12.3. Paradigme in ingineria chimica si invatamantul de inginerie chimica romanesc
12.4. Reforme structurale in planurile de pregatire a inginerilor chimisti
12.4.1. Evolutie si actualitate in pregatirea inginerului chimist
12.4.2. Restructurarea invatamantului de inginerie chimica din Romania
12.4.3. Specilizari actuale in formarea inginerului chimist de executie in universitatile din Romania

12.5. Consideratii asupra formarii profesionale a personalului de executie din industria chimica din Romania
12.6. Puncte tari si puncte slabe in formarea inginerului chimist si a specialistilor asociati pentru industria chimica din Romania
12.7. Cercetarea fundamentala si aplicativa in dezvoltarea industriei chimice romanesti
12.7.1. Evolutii si tendinte in cercetarea si proiectarea de inginerie chimica dupa 1990
12.8. Bibliografie
  PREZENTARE:
CONTRIBUTIA AUTORILOR VOLUMULUI

Dr. ing. Gheorghe IVANUS (Introducere, cap.1, cap 7, cap 11)
Ing. Georgeta MATACHE (cap. 2)
Ing. Nicolae DAVID (cap. 2)
Dr. ing. Savel MATACHE (cap. 2)
Prof. dr. Valentin POPA (cap. 3)
Ing. Mircea ILIESCU (cap. 4)
Ing. Ioan VACARCIUC (cap. 4)
Ing. Traian MARIN (cap. 4)
Ing. Ion DINCA (cap. 5)
Ing. P. PANCULESCU (cap. 5)
Dr. ing. Mihaela-Aurelia OPRESCU (cap. 6)
Dr. ing. N. POPOVICI (cap. 6)
Dr. C. DRAGUS (cap. 7)
Ing. Cornel IONESCU (cap. 7)
Prof. dr. ing. Maria GEORGESCU (cap. 8)
Dr. ing. Doru Vladimir PUSCASU (cap. 8)
Ing. Cristian TEODORESCU (cap. 9, cap. 10)
Ing. Gavril MUSCA (cap. 9, cap. 10)
Dr. Grigore POP (cap. 9, cap. 10)
Ing. R. GANEA (cap. 10)
Prof. dr. ing. Ioan CALINESCU (cap. 11)
Prof. dr. ing. Dobre Tanase (cap. 12)
  PREFATA:
  CUVINTE CHEIE: