Strategia energetica a Romaniei. Orientari strategice pe termen mediu si lung. Editie bilingva, romana-engleza

  CUPRINS:
Prefata 12

1. Introducere 18

2. Resursele de energie primara 22
2.1 Resurse epuizabile de energie 22
2.2 Resursele regenerabile de energie 22

3. Productia si consumul de energie 24
3.1. Consumul de energie 24
3.2. Productia de energie electrica 27
3.2.1.Grupurile termoenergetice 27
3.2.2. Grupurile hidroenergetice 28
3.2.3. Grupurile nucleare de la CNE Cernavoda 29
3.2.4. Capacitati de producere cu resurse regenerabile de energie (SRE) 30

4. Mixul energetic 33

5. Proiecte energetice prioritare pentru producerea de energie electrica si echilibrarea SEN 35

6.Securitatea alimentarii 37
6.1. Asigurarea securitatii alimentarii cu energie 37
6.2. Sistemul Electroenergetic National (SEN) 37
6.3. Investitii in Sistemul Energetic National 39
6.4. Mentinerea derogarii conform art.10 c) din Directiva ETS 39

7. Eficienta energetica 40

8. Mediul inconjurator 42
8.1. Introducere 42
8.2. Analiza comparativa a scenariilor 45

9. Competivitatea 47
9.1. Introducere 47
9.2. Structura pietei de energie electrica si gaze naturale 47

10. Orientari strategice pe termen mediu si lung 49

11. Concluzii 64

12. Bibliografie 65

CONTENTS:

Foreword 68

1. Introduction 74

2. Primary energy resources 78
2.1. Exhaustible energy resources 78
2.2. Renewable energy resources 78

3. Energy generation and consumption 80
3.1. Energy consumption 80
3.2. Electricity generation 83
3.2.1. Thermal Power plants 83
3.2.2. Hydro-power plants 84
3.2.3. Nuclear power plant - Cernavoda NPP 85
3.2.4. Electricity generation using renewable energy sources 85

4. Energy mix 89

5. Primary energy projects for electricity generation and balancing 91

6. Security of supply 93
6.1. Provision of energy supply security 93
6.2. The National Power System 93
6.3. Investments in NES (National Energy System) 94
6.4. Maintaining derogation under art. 10 c) from the ETS Directive 95

7. Energy efficiency 96

8. Environment 98
8.1. Introduction 98
8.2. Comparative analysis of the scenarios 101

9. Competitiveness 103
9.1. Introduction 103
9.2. Power market structure 103

10. Medium and long term strategic guidelines 105

11. Conclusions 119

12. Bibliography 120
  PREZENTARE:
MOTTO: ,,Energia si resursele energetice sunt factori cheie de crestere economica sustenabila si de crestere a bunastarii generale, pe termen mediu si lung in Romania.”
  PREFATA:
Scopul acestei lucrari, este de a atrage atentia asupra problemelor actuale si viitoare ale energeticii romanesti si de a propune orientari strategice, pe termen mediu si lung, pentru strategiile energetice viitoare.

Este necesar ca factorii de decizie, sa inteleaga problemele deosebit de complexe ale energeticii romanesti si rolul important pe care aceasta poate sa-l joace, in obtinerea unei cresteri economice sustenabile.

Nu mai exista alta componenta a economiei nationale, care din cauza unei ,,avarii” de cateva zeci de minute, cand intreaga tara sau o parte din teritoriul acesteia ramane fara energie electrica, sa dea un numar asa de mare de victime omenesti si pierderi materiale de cateva miliarde de euro.

In doua decenii si jumatate (1990-2015), s-au produs transformari majore in energetica romaneasca, prin reorganizari, restructurari si privatizari, cu efecte asupra economiei si bunastarii generale.

Nu s-a facut pana acum, o analiza a rezultatelor masurilor politice si economice luate in aceasta perioada, cu scopul stabilirii masurilor corective necesare.

Este momentul, ca prin politici si strategii energetice corespunzatoare sa fie stabilite masurile corective necesare, pe termen mediu si lung.

Reducerea investitiilor in Sectorul Energetic si in Sistemul Electroenergetic va conduce in viitor, la importuri suplimentare de resurse energetice si de energie electrica, cu costuri ridicate.

Majoritatea societatilor comerciale, rezultate din restructurarea Sectorului energetic si a Sistemului electroenergetic, nu au resursele financiare necesare, pentru dezvoltare si modernizare si nu au acces la credite sau le obtin cu costuri ridicate.

Desi pretul energiei electrice si termice la consumatori a crescut permanent, majoritatea societatilor de producere energie electrica si termica, sunt intr-o permanenta lipsa de resurse financiare, nefiind capabile sa se dezvolte, modernizeze sau sa realizeze instalatiile de protectie a mediului, cerute de legislatia europeana si nationala.

Exista riscul real ca, in 10-15 ani, sa se reduca substantial capacitatile de producere energie electrica si termica, cu efecte majore asupra sigurantei si eficientei in functionare a Sistemului Electroenergetic si cu efecte sociale majore.

Evolutia energeticii romanesti, depinde de evolutia energeticii Uniunii Europene si cea la nivel global.

Pe termen mediu si lung, energetica europeana va fi intr-un proces complicat de tranzitie, cu urmatoarele etape:
- etapa 2020, cu obiective stabilite, in curs de realizare;
- etapa 2030, cu obiectivele in curs de stabilire;
- etapa 2050, cu obiective preliminare in curs de stabilire.

Deoarece Romania este membra UE, energetica romaneasca participa la acest proces de tranzitie, iar angajamentele luate pentru fiecare etapa, trebuie sa fie pregatite cu profesionalism si exigenta maxima, pentru a fi in interes national pe de o parte si de participare la realizarea obiectivelor comune ale UE, pe de alta parte.

Angajamentele luate de Romania, pentru etapa 2020, au afectat economia si bunastarea generala. De aceea, pregatirea negocierii angajamentelor viitoare, trebuie sa reprezinte o prioritate a Guvernului.

O pregatire corespunzatoare inseamna in primul rand, cunoasterea situatiei reale a energeticii actuale si a posibilitatilor sale de dezvoltare.

Energetica reprezinta un factor important de dezvoltarea a economiei nationale si poate fi sustinuta de posibilitatile interne si de colaborarea in cadrul UE.

Relansarea economiei trebuie sa fie o prioritate a Guvernului, puternic afectata de masurile politice si economice luate in ultimii 25 de ani.

Resursele energetice nationale, chiar daca unele s-au redus substantial, fiind consumate peste masura de-a lungul anilor, sunt inca multe si suficiente, putandu-ne da o garantie pentru viitor, pe termen mediu si lung, daca le folosim rational, in interes national, asa fel incat sa ajunga si ,,copiilor si nepotilor nostri”. Trebuie dusa o politica de marire a duratei de epuizare a acestora. Nimeni nu poate prevedea, ce se va intampla, atunci cand nu vom mai avea rezerve de titei si gaze naturale, iar la nivel mondial vor fi tot mai putine si doar in anumite regiuni ale lumii. In mod sigur inlocuirea acestora, in activitatile economice si viata de zi cu zi, va fi foarte complicata.

Romania este printre putinele tari din Uniunea Europeana si chiar intreaga Europa, care poate sa-si asigure resursele energetice si energia electrica, pe termen mediu si lung, printr-un optim energetic, pe baza unui mix energetic echilibrat, sustinute de politici si strategii energetice nationale coerente, create de specialistii romani.

Guvernul trebuie sa faca strategiile energetice nationale, in interes national.

Parlamentul care reprezinta poporul, trebuie sa vegheze cu responsabilitate, mai mult ca oricand, realizarea obiectivelor energetice pe termen mediu si lung.

Parlamentul si guvernul, trebuie sa fie permanent sprijinite de Academia Romana si de asociatiile profesionale din domeniul energetic, singurele care pot antrena cei mai buni specialisti romani la intocmirea politicilor si strategiilor energetice.

Este un moment crucial, de realizare a unei noi Strategii energetice, prin actualizarea celei existente, pe baza unei politici energetice, care sa raspunda dezideratelor viitoare.
Resursele in general si cele energetice in special, vor reprezenta unul din reperele fundamentale de sustinere a economiei nationale, pe termen mediu si lung. De aceea in viitor, acestea trebuie folosite rational si in interes national.

Depindem de exterior, din prea multe puncte de vedere, in urma masurilor politice si economice luate in ultimii 25 de ani, in primul rand financiar. Trebuie sa nu depindem si energetic, avand in vedere posibilitatile interne si situatia geopolitica, de care depind resursele energetice externe.

Evenimentele importante petrecute in ultimele doua decenii si jumatate si masurile luate, au slabit energetica romaneasca, chiar daca s-au luat si unele masuri corecte, neluandu-se insa la momentul potrivit masurile necesare de eficientizare si dezvoltare.

S-a dovedit ca sfaturile primite de la organismele internationale, nu au fost intotdeauna cele mai bune, lucru dovedit de situatia in care au ajuns economia, industria, energetica, sistemul bancar etc. Trebuie sa recunoastem acest lucru si sa fim mai prudenti in viitor.

Lucrarea doreste sa sustina necesitatea unei noi Strategii energetice, pentru perioada urmatoare (2015-2035), care sa fie acceptata de societatea romaneasca si apoi sa fie respectata. Intarzierile repetate de finalizare a acestei strategii, vor avea efecte majore pe termen mediu si lung. Din pacate au fost realizate mai multe strategii energetice dupa 1990, de catre diferitele guverne, care s-au perindat la guvernare, care insa nu au fost suficient fundamentate si care nici nu s-au respectat. Trebuie avute in vedere realitatile economico-sociale, si necesitatile obiective. Noua strategie nu trebuie sa fie bazata doar pe probleme tehnice, economice si comerciale, ci sa aiba in vedere si problemele sociale.

Cu catva timp in urma, s-a crezut ca piata de energie electrica, va rezolva toate problemele energetice ale unei tari, inclusiv cele de siguranta in functionare a sistemelor electroenergetice nationale sau regionale, pana in momentul cand au avut loc ,,avarii de sistem” de proportii, in unele dintre cele mai dezvoltate tari, SUA, Germania, Italia etc. care au dus l-a masuri importante de corectare a situatiilor create, la nivel national si a Uniunii Europene.

Aceasta demonstreaza inca odata, ca trebuie sa fim mai prudenti si mai pregatiti, atunci cand aplicam anumite masuri, chiar daca vin din exterior. De fiecare data trebuie analizate posibilele consecinte.

O problema prioritara a UE, este realizarea unor piete unice de energie electrica si gaze naturale. Piata unica de energie electrica trebuia finalizata in anul 2014. Din cauza pregatirii insuficiente, a complexitatii ei si a problemelor aparute in timpul implementarii, chiar daca s-au facut pasi importanti in sensul realizarii acesteia, nu s-a finalizat la acest termen optimist, continuandu-se procesul de implementare, dar fara sa mai poata fi dat un nou termen de finalizare.

Un pas important, deja realizat, in mai multe zone ale Europei, sunt pietele regionale de energie electrica, incurajate de Comisia Europeana.

Romania participa la o piata regionala de energie electrica, impreuna cu Cehia, Slovacia si Ungaria, care sa fie cuplata ulterior, la piata unica europeana. Pentru a cunoaste consecintele participarii, la aceasta piata regionala si apoi la cea unica europeana, este nevoie de studii si simulari adecvate.

Concluzia, care trebuie acceptata unanim, este ca ,,siguranta in functionare a sistemelor electroenergetice” este prioritara chiar si in conditiile functionarii pietei de energie electrica, fie ea nationala, regionala sau europeana.

La fel problemele ,,nationale” si ,,sociale”, trebuie sa fie prioritare, mai ales ca indicatori macroeconomici si nivelul de trai ai Romaniei, sunt mult sub cei medii ai Uniunii Europene.
Energetica, sistemele de energie si pietele de energie, trebuie sa fie factori de sustinere a cresterii economice si a bunastarii generale.

Angajamentele Romaniei, fata de Uniunea Europeana, in diferitele etape ale tranzitiei, trebuie luate cu prudenta, pentru a fi in sustinerea problemelor comune de securitate energetica si protectie a mediului la nivelul UE, dar nu in dezavantajul propriei economii si a bunastarii generale.

Evolutia energeticii romanesti depinde de evolutia economiei, fiind insa influentate direct de evolutia energeticii si economiei UE.

Pentru obtinerea unei cresteri economice sustenabila, printre primele masurile care se pot lua in sfera reala a economiei, sunt cele din Sectorul Energetic si Sistemul Electroenergetic, care pot sustine cresterea securitatii alimentarii cu energie, reducerea dependentei de import de resurse energetice si bunastarea generala.

,,Energia si resursele naturale” reprezinta un sector cheie pentru lansarea economiei. Exploatarea resurselor trebuie sa contribuie la dezvoltarea tarii si sa genereze beneficii pentru intreaga societate.”

Aceasta este solutia cea mai posibila si trebuie aplicata cu intelepciune de catre factorii de decizie, cu sprijinul specialistilor romani.

,,Romania este cel mai mare producator de energie din Europa Centrala si de Est, avand un mix echilibrat si divers si resurse autohtone. Descoperirea de resurse de gaze in Marea Neagra si dezvoltarea substantiala a proiectelor de energie regenerabila, precum si pozitionarea geostrategica a Romaniei in ,,calea” traseelor energetice sunt atuuri pe care tara le poate exploata.

Este insa nevoie de sporirea securitatii energetice, prin diversificarea surselor de aprovizionare; exploatarea rezervelor autohtone de titei si gaze in mod profitabil pentru statul roman; conectarea la traseele energetice majore; diversificarea surselor de generare; cresterea eficientei energetice a economiei; accesibilitatea preturilor pentru consumatori.”
„Pot fi marite considerabil redeventele din exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze, aur, argint, cupru, ape minerale etc.

Statul nu trebuie sa mai instraineze resursele naturale, ci sa atraga participatii straine la exploatarea lor. Ce s-a facut in Romania cu PETROM a fost o mare greseala, cu pierderi imense pentru tara.”

Suntem constienti, ca s-au instrainat resursele naturale si chiar si o parte din cele energetice, in conditii dezavantajoase statului roman si ca acest lucru nu trebuie sa se mai intample si ca se impun urgent corectiile necesare.

,,Trebuie sa gasim resorturi pentru a mari gradele de libertate in politica economica autohtona si a adopta decizii strategice cu ampla respiratie.”

,,Romania trebuie sa incerce sa se optimizeze in politica sa economica, sub constrangeri mari si utilizand gradele de libertate pe care le are; trebuie sa se bizue pe fortele pietei si sa incerce ,,sa le invinga” totodata.”

Aplicarea gradelor de libertate pe care le mai are tara, depinde de calitatea actului politic si economic, care sa permita utilizarea acestora in interes national. Sunt necesare actiuni curajoase din partea factorilor de decizie, nu pozitii de subordonare, care s-au petrecut in repetate randuri in ultimul timp.

O reindustrializare este mai mult decat necesara, pentru crestere economica si cresterea bunastarii generale.

,,Potrivit unei analize a Asociatiei pentru Studii si Prognoze Economice si Sociale (ASPES), ,,Romania a cunoscut in ultimii 25 de ani un proces de dez¬industri¬alizare (asemenea altor tari europene) determinat, in primul rand, de o criza profunda de sistem. S-au inchis fabrici reprezentative din orase monoindustriale. S-au pierdut sute de mii de locuri de munca in industrie. Unele branduri nationale din industrie au fost salvate prin privatizare, altele nu”.
In decurs de doua decenii si jumatate, ponderea industriei in structura PIB a scazut de la 45,9 % in 1990 la doar 23 % in 2008. In ultimii ani a avut loc un proces de reindustrializare, ponderea acesteia crescand la peste 30 % din PIB, in 2013.

Ce s-a intamplat in energetica romaneasca in ultimii 25 de ani

In perioada 1990-2015 s-a petrecut in principal, urmatoarele evenimente importante in Sistemul Energetic National:
- interconectarea SEN cu Sistemul Energetic al Uniunii Europene coordonat de Uniunea de Coordonare a Transportului European - UCTE, si apoi de ENTSO-E;
- restructurarea RENEL si CONEL, formandu-se mai multe societati comerciale: CN Transelectrica; mai multi producatori: termo, hidro, nuclear si regenerabile; mai multi distribuitori; mai multi furnizori.
- formarea si functionarea pietei de energie electrica (etapa I: 2000-2005; etapa II :2005-prezent);
- promovarea productiei de energie electrica din resurse regenerabile de energie;
- cuplarea pietei de energie electrica prin piata pentru ziua urmatoare (PZU - prin pret), la piata regionala de energie, Centru Est Europa (Cehia, Slovacia, Romania si Ungaria).

Rezultate obtinute:
- o siguranta mai buna in functionare a SEN, in cadrul Sistemului Energetic European (ENTS-E);
- formarea unui mix energetic, care s-a dovedit necorespunzator, functionarii eficiente a pietei de energie electrica;
- piata de energie electrica, care si-a atins doar partial scopurile pentru care a fost creata;
- reducerea drastica a investitiilor energetice;
- cresterea productiei de energie electrica din resurse regenerabile;
- reducerea productiei de energie electrica si termica in termocentrale;
- cresterea continua a pretului la energia electrica si termica;
- reducerea drastica a activitatilor de proiectare - cercetare;
- reducerea drastica a activitatilor de constructii - montaj;
- reducerea numarului de specialisti in energetica;
- crearea de somaj de catre societatile de constructii-montaj, cercetare-proiectare si cele privatizate;
- decapitalizarea umana a Sectorului energetic si a Sistemului electroenergetic;
- reducerea masiva a activitatii industriei de constructii de masini si electro¬tehnica pentru energetica;
- reducerea activitatilor de pregatire a specialistilor in energetica;
- intrarea in insolventa a SC Hidroelectrica SA;
- desfintarea SC Termoelectrica SA;
- vanzarea unei parti importante din SC Transelectrica SA;
- privatizarea a 5 filiale din cele 8 filiale ale SC Electrica SA;
- oprirea activitatii Combinatului de Apa Grea - ROMAG Tr.Severin.
Pe baza acestor rezultate, se pune intrebarea fireasca: Energetica romaneasca incotro

Victor Vaida

DESPRE AUTOR:

Prof. dr. ing.Victor VAIDA, s-a nascut in satul Cincis, comuna Teliuc, judetul Hunedoara, la data de 13 septembrie 1945. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica din Timisoara, Sectia Electroenergetica, pe care le-a absolvit in anul 1968.

Activitate profesionala. A inceput activitatea in anul 1968, ca inginer stagiar la Trustul Energomontaj Bucuresti, Santierul Termocentrala Mintia-Deva, unde a participat la construirea si punerea in functiune a primei etape a termocentralei Mintia, formata din patru grupuri de 210 MW, pana la 1 ianuarie 1972. In perioada 1972-1974 a facut o specializare la firma Siemens - Germania, pentru punerea in functiune a centralelor electrice si nucleare, fiind inginer de punere in functiune la Centrala Termoelectrica EMDEM si Nucleara Biblis (2 grupuri, de 1200 si 1300 MW, cele mai mari din lume la acel moment) din R.F. Germania. Intors in tara a participat la montarea, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice Rovinari (4 grupuri de 330 MW), Turceni (8 grupuri de 330 MW), si Mintia (6 grupuri de 210 MW), in perioada 1975-1989. calitate de director general si director tehnic,
Dupa 1989 a fost viceprimar la Primaria Judetului Hunedoara, deputat in Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor (1990-1992), vicepresedinte cu probleme de Productie, Transport si Distributie la RENEL Bucuresti (1991-1993), presedinte-director general la RENEL Bucuresti (1993-1995),director general (1995-2005) si director tehnic (2005-2008) la S.C. Electrocentrale Deva, prefect al judetului Hunedoara (oct 2004-martie 2005). Dupa 2008, a fost presedinte la S.C. TMP Bucuresti S.A. si presedinte - director general la S.C. Power Plant Fagaras.

Activitate didactica. A inceput activitatea didactica in anul 1997, in calitate de conferentiar universitar la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea (1997-2001), apoi profesor universitar (2001-2015), predand cursul „Bazele energeticii si conversia energiei”. Din anul 2007 este profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica, (Sectia energetica), Universitatea din Petrosani, predand cursurile ,,Partea electrica a centralelor electrice” si ,,Piata de energie electrica”. In perioada 2005-2010 a fost profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica din Timisoara, masterat energetic, predand cursul „Probleme speciale ale consumatorilor de energie electrica”.

Activitate stiintifica si culturala. Activitatea stiintifica s-a materializat in 13 carti si peste 190 de articole in domeniul energetic, in tara si in strainatate. A fost coordonator, autor sau colaborator la peste 100 de proiecte de cercetare-dezvoltare, pe baza de contract/grant sau lucrari de cercetare/dezvoltare/modernizare in domeniul energetic si studii in domeniul energetic. Ca presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei si presedinte RENEL, a fost organizator al Conferintei Nationale de Energie - Neptun (1994). Este organizator al Conferintei Nationale de Energetica, Simpozionului de Siguranta in Functionare a Sistemelor Energetice si de Informatica in Energetica, in perioada 1991-2015. Este consultant pentru firme din tara si din strainatate, pentru probleme din domeniul energetic: studii de solutie si fezabilitate pentru investitii de centrale termoelectrice moderne, de mare putere, cu parametri ultra-supracritici; centrale cu ciclu combinat cu gaze naturale, cu performanta ridicata; centrale de cogenerare pe gaze; centrale pe resurse regenerabile etc. Este membru a colectivul de specialisti pentru realizarea Studiului ,,Energetica in Tranzitie - 2050” pentru Uniunea Europeana, in cadrul EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii).
In cadrul activitatii culturale, ca presedinte al Asociatiei ,,Cincisenii” a fost organizator al Festivalurilor de Muzica Populara ,,Floare mandra de Cincis”, Concursuri de colinzi etc., din judetul Hunedoara.

Activitate manageriala, internationala si sociala. In cadrul activitatii manageriale a fost: presedinte - director general sau vicepresedinte al RENEL; director general, sau director tehnic la centralele electrice Mintia, Rovinari, Turceni; seful grupului parlamentar ecologist-social democrat; membru al comisiilor economice si de mediu ale Adunarii Deputatilor; vicepresedinte al comitetului interparlamentar Romania-China; secretar al comitetului interparlamentar Romania-Germania; secretar al comitetului interparlamentar Romania-Argentina; membru al Comitetului de Directie al UNIPEDE (Uniunea Internationala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Electrica) - Paris; seful delegatiei romane la Comisia Europeana - Bruxelles, pentru negocierea „Cartei Europene a Energiei”; membru al Comisiei de Energetica a Academiei Romane; presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei; presedintele Consiliului de Conducere al Patronatului ELPEGA (Petrol, Gaze, Energie); vicepresedintele Patronatului CONPIROM (Industrie); presedintele ARIST (Asociatia Romana pentru Istoria Stiintei si Tehnicii) si membru fondator; presedinte si prim-vicepresedinte al SIER (Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania); membru al Comisiei „Eficienta XXI” - ONU, Geneva; membru al Asociatiei de Promovare a Calitatii; membru de onoare al Comitetului Facultatii de Energetica Bucuresti; membru al Comitetului Business ,,Area Generation” Eurelectric - Bruxelles; membru de Onoare a MEE - Societatea Inginerilor Electrotehnicieni si de Telecomunicatii din Ungaria; membru onorific AGIR; membru al Adunarii Generale a EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii) (2002-2015), membru al Comitetului Executiv (2008-2015), presedinte executiv(2011-2013) vicepresedinte (2014-2015), presedinte (2015-prezent).
  CUVINTE CHEIE: