 |
PLANETA PAMANT - PLANETA VIE |
| CUPRINS: 1. Catedra UNESCO de Geodinamică „Mihai Drăgănescu” din cadrul Institutului de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu” al Academiei Române1 1.1. Context1 1.2. Institutul de Geodinamică al Academiei Române, institut fondator al disciplinei de geodinamică experimentală3 1.3. Viziunea asumată în cadrul catedrei UNESCO de geodinamică „Mihai drăgănescu”10 1.4. Misiunea asumată în cadrul catedrei UNESCO de geodinamică „Mihai Drăgănescu”10 1.5. Obiective generale11 1.6. Program de cercetare inter- şi trans-disciplinară privind procesele astro-bio-geofizice implicate în geostazia planetei pământ; planeta pământ - planeta vie12 1.7. Componenţa catedrei UNESCO de geodinamică, România 2007 - 201313 1.8. Componenţa catedrei UNESCO de geodinamică, România 2014 - 201614 2. Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu”, centru de cercetare şi formare în domeniul geoştiinţelor16 2.1. Poligoane şi observatoare de geodinamică17 2.2. Evoluţia aparaturii de geodinamică din institut26 2.3. Complexitate şi structură în lumea vie: lecţii pentru o dezvoltare durabilă35 I. Societatea conştiinţei - omul; uimirea; cercetarea - o societate a cunoaşterii; foresight, politici sociale41 3. Psihologia îndoielii creatoare (G. O. Constandache)43 3.1. Psihologia îndoielii43 3.2. Psihologia creatoare47 Bibliografie53 4. Arta actorului ... arta vieţii (Getta Angheluţă)54 5. Tendinţele de Modă şi Dinamica prognozelor culturale (Ioana Sanda Avram)70 6. Structuri îngemănate şi îngemănarea fenomenelor de explorare (Cristian Andreescu)102 7. Ecolonomia, un nou mod de a gândi şi trăi (Constantin Popescu, Alexandru Taşnadi)135 7.1. Despre visul gândirii ecolonomice135 7.2. O criză fără precedent140 7.3. Pentru cultura responsabilităţii vieţii143 7.4. Afacerile, perspectivă ecolonomică146 7.5. De la „nimeni nu e mai presus de lege” la „nimeni nu e mai presus de iubire şi adevăr”154 7.6. O propunere: să învăţăm ecolonomie162 7.7. Spre reflecţie întru înţelepciune167 8. Geobiodinamică şi Economie Roegeniană (C. Udrişte, M. Ferrara, D. Zugrăvescu, F. Munteanu)176 8.1. Câteva reflecţii privind dualismul artificial-natural176 8.2. Dicţionar termodinamico-economic179 8.3. Echilibrul fazelor pentru sisteme economice eterogene182 8.4. Echilibrul economiei uniunii europene183 8.5. Găuri negre economice186 8.5.1. Trei găuri negre în astrofizică186 8.5.2. Trei găuri negre economice187 8.6. Concluzii187 Bibliografie189 9. Interacția soare-pământ. Cercetări de vreme și climă spațială în cadrul Institutului de Geodinamică al Academiei Române (Crișan Demetrescu, Georgeta Muntean, Venera Dobrică, Diana Ionescu)190 9.1. Introducere190 9.2. Cercetări din domeniul vremii spațiale191 9.3. Cercetări de climă spațială197 Bibliografie201 10. Cât datorăm înaintaşilor (George O. Constandache)204 II. Concepte şi teorii moderne 207 11. Dimensiunea umană a modificărilor globale ale mediului (Silviu Neguț)209 Bibliografie218 12. Asupra conceptului de formă naturală. Implicații în tehnologie (Florin Munteanu)220 Bibliografie237 13. Despre antenele fractale (Werner Hödlmayr)238 13.1. Introducere238 13.1.1. Ce sunt fractalele, ce este geometria fractală 238 13.1.2. Electrodinamica fractală240 13.2. Antene fractale241 13.3. Experimentul „fractent“244 Bibliografie247 14. Utilizarea apei structurate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii (Georgeta Temocico, Ioana-Tiberia Iliaş, Inga Roşioru)249 Bibliografie256 15. Noi tehnologii de monitorizare a tensiunii arteriale obiectivează efectele laser - acupuncturii la bolnavii cu hipertensiune arterială esenţială (Corneliu I. Moldovan, Mihai Cheţan)257 Bibliografie selectivă266 Bibliografie generală268 III. Gaia - geonomie, sociologie, cultură și civilizație271 16. Studiu sociologic asupra imigranţilor români din Italia (George Teşeleanu)273 16.1. Introducere273 16.2. Scurt istoric al cercetărilor sociologice asupra imigranţilor români din societatea italiană275 16.3. Caracteristici sociodemografice ale imigranţilor români din Italia276 16.4. Etapele emigraţiei forţei de muncă şi regiunile de provenienţă din România280 16.5. Motivele opţiunilor pentru Italia şi migraţia potenţială282 16.6. Conservarea identităţii culturale în mediile de imigranţi284 Bibliograie290 17. Albinele şi noi (Iosif Gruneanţu)292 17.1. Relaţia dintre albină om şi mediu292 17.2. Familia de albine - un sistem biologic unitar294 17.3. Viaţa socială a albinelor297 17.4. Construcţia cuibului familiei de albine298 17.5. Climatizarea stupului300 17.6. Comunicarea între albine pentru valorificarea surselor de nectar şi de polen301 17.7. Transmiterea informaţiilor în familia de albine prin intermediul feromonilor303 17.8. Protecţia biochimică a stupului304 17.9. Utilizarea albinelor ca bioindicatori ai calităţii mediului305 17.10. Curiozităţi din lumea albinelor307 Bibliografie309 18. Epopeea lemnului în cultură și civilizație (Ioan Curtu, Mariana Domnica Stanciu, Nicolae Iliaș)310 Bibliografie332 19. Protejarea mediului faţă de afectările antropice din depozitarea şi transportul resurselor minerale în România (Dorel Zugrăvescu, Sorin Mihai Câmpeanu, Nicolae Tiberiu Iliaş, Ioan Gâf-Deac)334 19.1. Introducere334 19.2. Energia, combustibilii caustobiolitici fosiliferi, afectările de mediu şi dreptul internaţional asupra mediului înconjurător335 19.3. Clasificarea - cadru internaţional al rezervelor/resurselor şi reevaluarea potenţialului natural mineral al României342 19.4. Dimensiunea internă şi cea globală a indicatorilor de eco-eficienţă în folosirea resurselor naturale348 19.5. Propuneri de iniţiative strategice pentru folosirea resurselor naturale în România în următorii 25 de ani349 19.6. Cerinţe, încercări şi dificultăţi la care trebuie să facă faţă economia României în privinţa valorificării resurselor naturale351 19.7. Elemente de strategie privind facilitatea exploatării şi valorificării resurselor naturale352 19.8. Schiţă de ordine mondială pentru anul 2025 în care sunt implicate resursele naturale353 19.9. Concluzii358 Referinţe bibliografice358 20. Influența activităților miniere asupra teritoriului (Fodor Dumitru)360 20.1. Generalități360 20.2. Impactul vizual defavorabil363 20.3. Ocuparea unor mari suprafețe de teren și degradarea solului367 20.3.1. Extragerea cărbunelui369 20.3.2. Extragerea minereurilor şi substanţelor neferoase375 20.4. Fenomenul de subsidență383 Bibliografie387 |
|
| PREZENTARE: Autori Conf. dr. G. O. Constandache, Universitatea „Politehnica”, București Getta Angheluță Lector univ. dr. Ioana Sanda Avram, Universitatea Națională de Arte, București Cristian Andreescu, Centrul pentru Studii Complexe - centru UNESCO Prof. univ. dr. C. Popescu, Academia de Studii Economice, București Prof. univ. dr. A. Tașnadi, Academia de Studii Economice, București Prof. univ. dr. C-tin. Udrişte, Universitatea „Politehnica”, București Prof. univ. dr. M. Ferrara, Universitatea Mediteraneea, Calabria, Italia Prof. dr. ing D. Zugrăvescu, Catedra UNESCO de Geodinamică, IG-AR, București Dr. ing. F. Munteanu, Catedra UNESCO de Geodinamică, IG-AR, București Dr. C. Demetrescu, Institutul de Geodinamică al Academiei Române (IG-AR) Georgeta Muntean, Institutul de Geodinamică al Academiei Române (IG-AR) Dr. Venera Dobrică, Institutul de Geodinamică al Academiei Române (IG-AR) Dr. Diana Ionescu, Institutul de Geodinamică al Academiei Române (IG-AR) Prof. univ. dr. S. Neguț, IHDP, România Dr. W. Hodlmayr, Hodlmayr International AG, Germania Conf. dr. Georgeta Temocico, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Bucureşti Asist. univ. dr. st. med. Ioana-Tiberia Iliaș, Universitatea din Oradea Dr. ec. Inga Roșioru, Universitatea din Petroşani Dr. C.I. Moldovan, Institutul Național de Medicină Alternativă și Complementară Dr. Mihai Cheţan Prof. ing. George Teșeleanu PhD, Universitatea LUMSA, Italia Prof. univ. dr. I. Gruneanţu, Universitatea din Petroșani Prof. univ. dr. I. Curtu, Universitatea „Transilvania” din Brașov Dr. ing. Mariana Domnica Stanciu, Universitatea „Transilvania”din Brașov Prof. univ. dr. N. Iliaș, Universitatea din Petroșani Prof. univ. dr. S. M. Câmpeanu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, București Prof. univ. dr. I. Gâf-Deac, Fundaţia pentru Dezvoltare bazată pe Cunoaştere Bucureşti Prof. univ. dr. Fodor Dumitru, Universitatea din Petroșani |
|
| PREFATA: Planeta Pământ (TERRA sau „Planeta albastră”) este singura planeta din Univers cunoscută ca adăpostind viață (controverse legate de existența vieții extraterestre continuă să existe). De-a lungul sutelor de milioane de ani continentele s-au tot reunit și despărțit, pe măsură ce se modela și suprafața Terrei sub acțiunea curenților magmatici ai mantalei. În cursul acestor modelări, continentele s-au unit și au format de câteva ori supercontinente: Rodinia, Pannotia şi mai apoi Pangeea, care s-a destrămat acum 180 milioane de ani. În anii 1960 s-a lansat ipoteza „Bulgărele de zăpadă” (Snowball Earth) care a determinat explozia de organisme din perioada Cambrianului, când au început să prospere formele de viață multicelulare. Condițiile atmosferice și de la suprafață, care au permis apariția vieții pe Terra, au fost la rândul lor influențate, în mod decisiv, de către diversele forme de viață. Acestea se află într-o balanță ecologică fragilă, în permanentă schimbare. Oamenii joacă un rol-cheie în biosferă: o populație mare care domină multe dintre ecosistemele Pământului. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură - UNESCO are printre obiectivele sale şi pe acela de a identifica şi proteja, în lumea întreagă, monumentele culturale şi naturale care merită să fie recunoscute ca fiind parte a patrimoniului comun al umanităţii. În 1972, UNESCO a adoptat Convenţia pentru Protectia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural sau, aşa cum mai este numit Patrimoniul Comun al Umanităţii. Ultimile statistici arată că în lume există 779 situri culturale, 197 naturale, 31 mixte, 47 situri în primejdie. Dintre mărturiile excepţionale ale istoriei umanităţii şi ale istoriei naturale, numai cele mai remarcabile sunt îndreptăţite să poarte titlul de patrimoniu mondial UNESCO. Putem denumi Patrimoniul mondial UNESCO „acel ceva frumos”, pe care omul şi natura, ni le-au lăsat. România a aderat la Convenţia UNESCO în anul 1990 şi, până în acest moment, are recunoscute şapte situri, adevărate bijuterii, de o valoare culturală sau naturală excepţională pentru umanitate: Delta Dunării, bisericile forti¬fi¬cate din Transilvania (Câlnic, Valea Viilor, Biertan, Saschiz, Darjiu, Viscri, Prejmer), Mânăstirea Hurezi, bisericile pictate din Moldova (Probota, Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Arbore, Pătrăuţi, Suceava), fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei (Banita, Luncani-Piatra Roşie, Costeşti Blidaru, Costeşti Cetăţuie, Sarmizegetusa Regia, Căpâlna), centrul istoric al Sighişoarei şi bisericile de lemn din Maramureş (Rogoz, Ieud-Deal, Poienile Izei, Plopiş, Surdeşti, Deseşti, Budeşti, Bârsana). Cei care doresc să descopere România pot începe prin a consulta Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. „Mi-aş dori ca întregul glob să fie declarat patrimoniu mondial. Ar fi raiul pe pământ. Ar însemna că am atins culmea civilizaţiei, dacă ne-am manifesta simţul responsabilităţii faţă de tot ceea ce au creat generaţiile anterioare în mijlocul acestei naturi fantastice în care trăim” declara ministrul brazilian al Culturii, Juca Ferreira în timpul unei conferinţe UNESCO. Includerea pe Lista UNESCO nu înseamnă însă doar beneficii de imagine la nivel internaţional, care să sporească numărul de vizitatori, respectiv dezvoltarea turismului, ci presupune şi impunerea unor restricţii care să păstreze autenticitatea şi unicitatea monumentului sau cadrului natural, condiţii sine-qua-non care l-au propulsat în această poziţie. „Lista Patrimoniului Mondial are un scop şi anume păstrarea moştenirii culturale universale, pe care nu o protejăm în mod direct pentru noi, ci pentru generaţiile viitoare”, a susţinut dr. Mechthild Rössler, şefa departamentului comitetului World Heritage pentru Europa şi America de Nord. După ce puţine dintre vestigiile celor 7 minuni ale lumii au supravieţuit până în timpurile noastre, s-a simţit nevoia stabilirii unor alte minuni ale lumii moderne, pentru a li se recunoaşte valoarea şi aportul, pe care îl aduc la moştenirea culturală mondială. De curând, patrimoniul UNESCO s-a îmbogaţit cu propriile 8 minuni naturale ale lumii, care vor fi protejate şi conservate, fiind considerate „valori excepţionale ale umanităţii”. Saryarca din Kazahstan, Rezervaţia Fluturelui Monarh din Mexic, zona tectonică Sardona din Elveţia, Joggins Fossil Cliffs din Canada, Parcul Naţional Sanqingshan din China, Lagunele din Noua Caledonie, Insula Surtsey din Islanda şi arhipelagul Socotra din Yemen, cunoscut şi sub numele de „Insulele Galapagos ale Oceanului Indian”, sunt „printre cele mai frumoase lucruri pe care natura le-a creat”, dupa cum a declarat David Sheppard, preşedintele Programului de Protejare. La ce se gândeşte cineva atunci când vorbeşte despre o casă de pământ, sau despre orice construcţie a cărei materie primă este solul modelat şi uscat În mod cert, la sărăcie, la improvizaţie, amatorism şi spoială - cu siguranţă, nu la grandoare, inginerie arhitecturală ori măiestrie. Şi totuşi, există în lume câteva exemple de construcţii pe bază de pământ care s-ar putea să schimbe un pic optica generală cu privire la această tendinţă de zămislire a unor cladiri. Iată câteva exemple: Minimalista Capelă a Reconcilierii, din Berlin, este un simbol al reunirii Germaniei de Est cu Germania de Vest, fiind plasată chiar pe fostul teritoriu neutru, de tranzit, dintre cele două ţări, înainte de 1989. Este prima clădire publică, de lut, din Berlin şi singura biserică ridicată din pământ bătătorit din Germania, fapt ce o clasează printre cele mai moderne exemple ale unor asemenea tehnici de construcţie. Taos, satul de pământ din New Mexico, din argilă nisipoasă gazduieşte clădiri de culoare maro-roşcat, cu mai multe etaje, care sunt locuite de peste 1000 de ani. În prezent adăposteşte 150 de locuitori. Citadela din Rayen este un oraş antic complet. Este situată în sud-vestul oraşului Rayen, în provincia Kermna şi este considerată cea mai mare şi mai veche structură de pământ (rămasă în picioare) din Iran. Marea Moschee din oraşul Djenne, din Mali, este cea mai mare clădire de lut din lume. Arg-e Bam din Iran, enorma citadelă situate pe Drumul Mătăsii a fost construită înaintea anului 500 î. Hr. şi a fost întrebuinţată până în 1850 d. Hr. Citadela se află pe lista siturilor UNESCO. Shibam, din Yemen, este oraşul primilor zgârie-nori ai lumii, Manhattan-ul deşertului; casele turn ale Shibam-ului se ridică la înălţimi de peste 30 de metri şi au, cele mai înalte dintre ele, chiar şi 11 etaje. Casele sunt vechi şi locuite permanent, în marea lor majoritate, de peste 500 de ani. Oraşul a intrat în patrimoniul UNESCO încă din anul 1982. Într-o lume în plină criză financiară, atenţia acordată valorilor se dovedeşte a fi minimă. De aceea aşa cum se menţionează în Convenţia Patrimoniului Mondial degradarea sau dispariţia unui bun din patrimoniul cultural şi natural constituie o sărăcie nefastă a patrimoniului tuturor poparelor lumii. Ce este de făcut Mişcarea UNESCO a antrenat întotdeauna oameni puternic ataşaţi idealurilor umaniste, pe cei care cred în virtuţile ştiinţei, educaţiei şi culturii. Sunt voci de autoritate ale societăţii şi mai mult decât atât, trebuie să devină modele pentru generaţiile viitoare, prin tot ceea ce întreprind pentru binele acestui Pământ. Educaţia pentru toţi trebuie să devină o realitate vie în şlefuirea acestui Viitor comun. Dr. Daniela Popescu Alumnus Club pentru UNESCO preşedinta Federaţia Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO din Europa şi America de Nord |
|
| CUVINTE CHEIE: |