 |
TRATAT DE ŞTIINŢA ALIMENTELOR ŞI ALIMENTAŢIEI. Vol. 1: Bazele alimentaţiei şi sănătatea |
| CUPRINS: Cuprins Prefaţă................................................................................................... Cuprins................................................................................................................... Intoducere............................................................................................. Partea I - Elemente introductive privind alimentele, alimentaţia, nutriţia şi sănătatea. Terminologie, clasificare, calitate................................. 1. Termeni şi noţiuni cu care operează limbajul alimentelor, alimentaţiei, nutriţiei şi sănătăţii...................................................................................................... 2. Clasificarea alimentelor. Criterii şi tipologii............................................................... 2. 1 Clasificarea alimentelor după anumite criterii 2. 1. 1 Clasificarea alimentelor după caracterul tehnologic şi al originii materiei prime 2. 1. 2 Clasificarea alimentelor în grupe şi familii după o simbioză de criterii 2. 2 Clasificarea alimentelor după anumite tipologii 2. 2. 1 Clasificarea alimentelor după modul de elaborare 2. 2. 1. 1 Alimente convenţionale 2. 2. 1. 2 Alimente tradiţionale 2. 2. 1. 3 Alimente ecologice 2. 2. 1. 4 Alimente modificate genetic 2. 2. 1. 5 Alimente inovative 2. 2. 2 Clasificarea alimentelor după natura efectelor modului de acţiune asupra organismului 2. 2. 1. 1 Alimente dăunătoare 2. 2. 1. 2 Alimente dietetice 2. 2. 1. 3 Alimente funcţionale 2. 2. 2. 3. 1 Definirea alimentelor funcţionale 2. 2. 2. 3. 2 Tipologia şi criteriile de clasificare ale alimentelor funcţionale 2. 2. 2. 3. 3 Funcţii îndeplinite de alimentele funcţionale 2. 2. 2. 3. 4 Exemplificări şi scurte caracterizări de alimente funcţionale 2. 2. 2. 3. 4. 1 Laptele matern, un aliment funcţional natural 2. 2. 2. 3. 4. 2 Alimente probiotice 2. 2. 2. 3. 4. 3 Alimente prebiotice 2. 2. 2. 3. 4. 4 Alimente simbiotice 2. 2. 2. 3. 4. 5 Alimente bogate în fitosteroli 2. 2. 2. 3. 4. 6 Alimente bogate în acizi graşi polinesaturaţi 2. 2. 2. 3. 4. 7 Alimente bogate în antioxidanţi naturali 2. 2. 1. 4 Produse care însoţesc alimentaţia cotodiană 2. 2. 1. 4. 1 Suplimente alimentare 2. 2. 2. 4. 2 Condimente şi plante aromatice folosite în alimentaţie 2. 2. 2. 4. 3 Plante medicinale care completează alimentaţia 3. Calitatea alimentelor. Dimensiuni şi complexitate 3. 1 Caracterul polidimensional al calităţii alimentelor 3. 1. 1 Noţiuni generale privind calitatea nutriţională a alimentelor 3. 1. 2 Noţiuni generale privind calitatea igienică a alimentelor 3. 1. 3 Noţiuni generale privind calitatea senzorială a alimentelor 3. 1. 4 Noţiuni generale privind calitatea estetică a alimentelor 3. 2 Impactul complexităţii conceptului de calitate asupra aprecierii valorii nutriţionale a alimentelor 3. 2. 1 Aspecte privind influenţa interacţiunii dimensiunilor calitative ale alimentului asupra valorii sale nutriţionale 3. 2. 2 Aspecte privind implicarea neuromarketingului asupra calităţii alimentelor Partea a II-a - Compoziţia chimică şi biologică a alimentelor. Rolul şi importanţa sa în alimentaţie şi sănătate 4. Apa, element vital în alimentaţie şi sănătate 4. 1 Prezenţa apei în organismul uman 4. 2 Consumul de apă al organismului uman. Importanţa hidratării şi a compoziţiei apei 4. 3 Categoriile de ape destinate consumului uman 4. 3. 1 Apa potabilă 4. 3. 2 Apa de izvor 4. 3. 3 Apa minerală naturală 4. 3. 4 Aspecte privind disputa apă de la robinet şi apă îmbuteliată 4. 4 Apa din alimente 4. 5 Funcţiile îndeplinite de apă în organism 4. 6 Importanţa activităţii apei în asigurarea valorii nutriţionale a alimentelor prin conservarea optimă a acestora 4. 6. 1 Importanţa definirii noţiunii de activitate a apei şi a relaţiei acesteia cu umiditatea relativă a alimentelor 4. 6. 2 Aspecte privind relaţia dintre activitatea apei şi afectarea valorii nutriţionale a alimentelor prin degradarea acestora 4. 6. 2. 1 Aspecte privind clasificarea alimentelor în funcţie de activitatea apei 4. 6. 2. 2 Noţiuni sumare privind implicarea activităţii apei în degradarea alimentelor 4. 6. 2. 2. 1 Implicarea activităţii apei în oxidarea lipidelor din alimente 4. 6. 2. 2. 2 Implicarea activităţii apei în brunificarea neenzimatică a alimentelor 4. 6. 2. 2. 3 Implicarea activităţii apei în degradarea enzimatică a alimentelor 4. 6. 2. 2. 4 Implicarea activităţii apei în dezvoltarea microorganismelor din alimentele 4. 6. 2. 3 Câteva procedee tehnologice consacrate de reducere a activităţii apei din alimente 4. 6. 2. 4 Importanţa alimentelor cu umiditate intermediară în conservarea valorii lor nutriţionale iniţiale 4. 7 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea apei în alimentaţie şi sănătate 5. Glucidele (zaharurile), alimentaţia şi sănătatea 5. 1 Structura chimică şi clasificarea glucidelor alimentare 5. 2 Răspândirea şi formarea glucidelor alimentare 5. 3 Rolul glucidelor alimentare în organism 5. 4 Necesarul de glucide alimentare 5. 5 Surse alimentare de glucide 5. 6 Aspecte privind asocierea optimă a glucidelor în alimentaţie 5. 7 Importanţa, evoluţia şi consecinţele consumului de glucide din alimentaţia umană 5. 8 Câteva aspecte importante privind implicarea zahărului din alimente asupra stării de sănătate 5. 8. 1 Aspecte privind principalele implicaţii ale zahărului din alimente asupra stării de sănătate 5. 8. 2 Noţiuni sumare privind glucidele din alimentaţie şi gestionarea glicemiei 5. 8. 3 Influenţa glucidelor din alimentaţie asupra evoluţiei şi metabolismului trigliceridelor în organismul uman 5. 8. 3. 1 Aspecte privind definirea digestibilităţii şi a fermentescibilităţii glucidelor alimentare 5. 8. 3. 2 Câteva aspecte privind influenţa glucidelor digestibile din alimentaţie asupra evoluţiei şi metabolismului trigliceridelor în organismul uman 5. 9 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea glucidelor în alimentaţie şi sănătate 6. Grăsimile (lipidele), alimentaţia şi sănătatea 6. 1 Clasificarea lipidelor alimentare 6. 2 Structura, nomenclatura şi principalele caracteristici ale acizilor graşi din alimente 6. 3 Aspecte privind obţinerea, valorizarea industrială şi degradarea grăsimilor alimentare 6. 4 Evaluarea nutriţională a lipidelor alimentare 6. 5 Aspecte privind importanţa echilibrului compoziţional dintre acizii graşi alimentari în hrana zilnică 6. 6 Rolurile şi funcţiile lipidelor şi acizilor graşi din alimente în organism 6. 7 Aspecte privind importanţa colesterolului sanguin, a colesterolului alimentar şi a bilanţului lipidic individual 6. 8 Necesarul de lipide, aporturile nutriţionale recomandate şi principalele surse alimentare de acizi graşi pentru alimentaţia umană 6. 8. 1 Acizii graşi din principalele alimente consumate 6. 8. 1. 1 Alimente vegetale, sursă de acizi graşi nesaturaţi 6. 8. 1. 2 Alimente de origine animală, sursă de acizi graşi nesaturaţi 6. 8. 2 Aspecte privind principalele surse alimentare de AGPN destinate alimentaţiei umane 6. 8. 3 Aspecte privind aporturile nutriţionale recomandate în AGPN. Comentarii asupra modelului francez 6. 8. 4 Alimente bogate în lipide 6. 9 Aspecte privind asocierea optimă a lipidelor în alimentaţie 6. 10 Importanţa, evoluţia şi consecinţele consumului de lipide în alimentaţia umană 6. 11 Aspecte privind lipidele din alimentaţie şi gestionarea sănătăţii umane 6. 11. 1 Aspecte privind contribuţia unor lipide alimentare la asigurarea potenţialului imunitar al organismului uman 6. 11. 2 Influenţa lipidelor din alimentaţie asupra evoluţiei şi metabolismului trigliceridelor în organismul uman 6. 11. 3 Influenţa unor lipide alimentare asupra metabolismului colesterolului şi a lipoproteinelor în organismul uman 6. 11. 4 Acizii linoleici conjugaţi şi rolul lor de modulatori ai riscului cardiovascular 6. 11. 5 Aspecte privind rolul lipidelor alimentare în metabolismul osos 6. 11. 6 Importanţa unor lipide alimentare la nou - născut şi efectele acestora asupra maturităţii vizuale 6. 11. 7 Influenţa unor lipide alimentare asupra inflamaţiei intestinale 6. 11. 8 Aspecte privind rolul unor lipide alimentare în prevenirea cancerelor 6. 12 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea lipidelor în alimentaţie şi sănătate 7. Proteinele, alimentaţia şi sănătatea 7. 1 Compoziţia şi clasificarea proteinelor alimentare 7. 2 Structura proteinelor alimentare 7. 3 Biosinteza proteinelor şi implicaţiile ei alimentare 7. 4 Proprietăţi ale proteinelor cu implicaţii nutriţionale 7. 5 Evaluarea nutriţională a proteinelor. Aminoacizii esenţiali 7. 6 Noţiuni privind peptidele bioactive din proteinele alimentare 7. 7 Rolul proteinelor alimentare în organism 7. 8 Necesarul alimentar de proteine şi aminoacizi 7. 8. 1 Noţiuni generale privind aportul alimentar proteic minimal, de siguranţă şi real 7. 8. 2 Necesităţile nutriţionale în aminoacizi cu sulf 7. 8. 3 Surse de aminoacizi cu sulf şi aporturile nutriţionale ale acestora în alimentaţia umană 7. 8. 4 Câteva aspecte privind mecanismele de economie şi de risipă ale proteinelor alimentare 7. 9 Aspecte privind proteinele vegetale din alimente 7. 10 Surse alimentare de proteine şi aminoacizi esenţiali 7. 11 Noţiuni despre derivatele de peptide bioactive din alimente 7. 12 Aspecte privind asocierea optimă a proteinelor în alimentaţie 7. 13 Importanţa nutriţiei azotate, evoluţia şi consecinţele consumului de proteine în alimentaţia umană 7. 14 Aspecte privind proteinele din alimentaţie şi gestionarea sănătăţii umane 7. 14. 1 Câteva noţiuni privind corelaţia dintre aminoacizii din alimente şi funcţionarea optimă a organismului 7. 14. 2 Aspecte privind contribuţia proteinelor şi aminoacizilor din alimente la asigurarea potenţialului imunitar al organismului uman 7. 14. 3 Rolul proteinelor alimentare în strategiile nutriţionale de prevenire a îmbătrânirii 7. 14. 3. 1 Noţiuni introductive privind rolul proteinelor alimentare în prevenirea îmbătrânirii 17. 14. 3. 2 Aspecte privind strategiile nutriţionale necesare restaurării sensibilităţii muşchilor la aminoacizi în cursul îmbătrânirii organismului uman 17. 14. 3. 2. 1 Aspecte privind influenţa benefică a crononutriţiei proteice 17. 14. 3. 2. 2 Aspecte privind influenţa benefică a consumului de proteine cu digestie rapidă 17. 14. 3. 2. 3 Aspecte privind rolul benefic al aminoacidului leucinei 17. 14. 3. 3 Câteva concluzii privind restaurarea sensibilităţii musculare 7. 14. 4 Potenţialele aplicaţii terapeutice ale peptidelor bioactive din alimente 7. 14. 5 Influenţa benefică a glutaminei şi a unor proteine asupra inflamaţiei intestinale 7. 14. 6 Influenţa proteinelor din alimentaţie asupra evoluţiei şi metabolismului trigliceridelor în organismul uman 7. 15 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea proteinelor în alimentaţie şi sănătate 8. Vitaminele, alimentaţia şi sănătatea 8. 1 Rolul vitaminelor în organism 8. 2 Vitaminele liposolubile şi implicarea lor în alimentaţie şi sănătate 8. 2. 1 Vitamina A (retinolul), carotenoidele şi implicarea lor în alimentaţie şi sănătate 8. 2. 1. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei A şi a carotenoidelor din alimente 8. 2. 1. 2 Rolul îndeplinit în organism de vitaminele A şi carotenoidele din alimente 8. 2. 1. 2. 1 Proprietăţi chimice şi biologice ale carotenoidelor din alimente 8. 2. 1. 2. 2 Proprietăţi chimice şi biologice ale vitaminelor A din alimente 8. 2. 1. 3 Surse alimentare de carotenoide şi vitamine A din alimente 8. 2. 1. 4 Implicarea vitaminei A şi a carotenoidelor din alimente în sănătatea organismului uman 8. 2. 1. 4. 1 Contribuţia vitaminei A şi a carotenoidelor din alimente la imunitatea organismului 8. 2. 1. 4. 2 Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei A şi a caroteineidelor din alimente asupra metabolismului osos 8. 2. 1. 4. 3 Rolul vitaminei A şi a caroteineidelor din alimente în prevenirea cancerelor 8. 2. 1. 4. 3. 1 Câteva date epidemiologice relevante privind implicarea caroteineidelor din organism în prevenirea cancerelor 8. 2. 1. 4. 3. 2 Rezultate relevante în experimente pe animale privind implicarea caroteineidelor din organism în prevenirea cancerelor 8. 2. 1. 4. 3. 3 Rezultate ale unor studii de intervenţie umană privind implicarea caroteineidelor din organism în prevenirea cancerelor 8. 2. 1. 4. 3. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune ale caroteineidelor din organism în prevenirea cancerelor 8. 2. 1. 4. 3. 5 Aspecte privind efectele vitaminei A din organism în prevenirea cancerelor 8. 2. 2 Vitamina D (calciferolul) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 2. 2. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei D din alimente 8. 2. 2. 2 Surse alimentare de vitamina D 8. 2. 2. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina D 8. 2. 2. 4 Implicarea vitaminei D din alimente în sănătatea organismului uman 8. 2. 2. 4. 1 Contribuţia vitaminei D din alimente la imunitatea organismului 8. 2. 2. 4. 2 Implicarea vitaminei D din alimente în metabolismul osos 8. 2. 2. 4. 3 Rolul vitaminei D din alimente în prevenirea cancerelor 8. 2. 2. 4. 4 Alte efecte ale vitaminei D din alimente asupra organismului uman 8. 2. 3 Vitamina E (tocoferolul), derivaţii săi şi implicarea lor în alimentaţie şi sănătate 8. 2. 3. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente 8. 2. 3. 2 Surse alimentare de vitamina E şi derivaţi ai acesteia 8. 2. 3. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina E şi derivaţii săi 8. 2. 3. 4 Implicarea vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente în sănătatea organismului uman 8. 2. 3. 4. 1 Contribuţia vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente la imunitatea organismului 8. 2. 3. 4. 2 Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente asupra metabolismului osos 8. 2. 3. 4. 3 Rolul vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente în prevenirea cancerelor 8. 2. 3. 4. 4 Rolul vitaminei E şi a derivaţilor săi din alimente în prevenirea altor boli 8. 2. 3. 4. 5 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune ale vitaminei E din organism în prevenirea cancerelor 8. 2. 4 Vitamina K (antihemoragică) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 2. 4. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei K din alimente 8. 2. 4. 2 Surse alimentare de vitamina K 8. 2. 4. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina K 8. 2. 4. 4 Rolul vitaminei K din alimente în prevenţia nutriţională a osteoporozei 8. 2. 4. 4. 1 Implicarea vitaminei K în prevenirea osteoporozei 8. 2. 4. 4. 2 Aspecte privind statutul vitaminei K şi capitalul osos al organismului 8. 2. 4. 4. 3 Efectele unor studii de suplimentare nutriţională în vitamina K asupra capitalului osos 8. 3 Vitamine hidrosolubile şi implicarea lor în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 1 Vitamina B1 (tiamina) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 1. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B1 din alimente 8. 3. 1. 2 Surse alimentare de vitamina B1 8. 3. 1. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B1 8. 3. 2 Vitamina B2 (riboflavina) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 2. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B2 din alimente 8. 3. 2. 2 Surse alimentare de vitamina B2 8. 3. 2. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B2 8. 3. 3 Vitamina B3 (niacina sau vitamina PP) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 3. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B3 din alimente 8. 3. 3. 2 Surse alimentare de vitamina B3 8. 3. 3. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B3 8. 3. 4 Vitamina B5 (acidul pantotenic) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 4. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B5 din alimente 8. 3. 4. 2 Surse alimentare de vitamina B5 8. 3. 4. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B5 8. 3. 5 Vitamina B6 (piridoxina) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 5. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B6 din alimente 8. 3. 5. 2 Surse alimentare de vitamina B6 8. 3. 5. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B6 8. 3. 5. 4 Influenţa vitaminei B6 din organism asupra metabolismului osos 8. 3. 6 Vitamina B8 (biotina sau vitamina H) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 6. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B8 din alimente 8. 3. 6. 2 Surse alimentare de vitamina B8 8. 3. 6. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B8 8. 3. 7 Vitamina B9 (acidul folic şi folaţii) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 7. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B9 din alimente 8. 3. 7. 2 Surse alimentare de vitamina B9 8. 3. 7. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B9 8. 3. 7. 4 Influenţa vitaminei B9 din alimente asupra sănătăţii 8. 3. 7. 4. 1. Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei B9 asupra metabolismului osos 8. 3. 7. 4. 2. Rolul folaţilor în prevenirea cancerelor 8. 3. 7. 4. 2. 1 Date epidemiologice privind rolul folaţilor în prevenirea cancerelor 8. 3. 7. 4. 2. 2 Rezultatele unor experimentări pe animale privind rolul folaţilor în prevenirea cancerelor 8. 3. 7. 4. 2. 3 Rezultatele unor studii de intervenţie umană privind rolul folaţilor în prevenirea cancerelor 8. 3. 7. 4. 2. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune ale folaţilor din organism în prevenirea cancerelor 8. 3. 7. 4. 2. 5 Alte efecte ale folaţilor asupra organismului uman 8. 3. 8 Vitamina B12 (ciancobalamina) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 8. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei B12 din alimente 8. 3. 8. 2 Surse alimentare de vitamina B12 8. 3. 8. 3 Rolul îndeplinit în organism de vitamina B12 8. 3. 8. 4 Influenţa vitaminei B12 din alimente asupra stării de sănătate 8. 3. 9 Vitamina C (acidul ascorbic) şi implicarea ei în alimentaţie şi sănătate 8. 3. 9. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa vitaminei C din alimente 8. 3. 9. 2 Stabilitate fizico - chimică a vitaminei C din alimente 8. 3. 9. 3 Surse alimentare de vitamina C 8. 3. 9. 4 Rolul îndeplinit în organism de vitamina C 8. 3. 9. 5 Alte funcţii exercitate în organism de vitamina C 8. 3. 9. 6 Influenţa vitaminei C din alimente asupra sănătăţii 8. 3. 9. 6. 1 Contribuţia vitaminei C la imunitatea organismului 8. 3. 9. 6. 2 Influenţa caracterului antioxidant al vitaminei C asupra metabolismului osos 8. 3. 9. 6. 3 Rolul vitaminei C în prevenirea cancerelor 8. 3. 9. 6. 3. 1 Date epidemiologice privind rolul vitaminei C în prevenirea cancerelor 8. 3. 9. 6. 3. 2 Rezultatele unor experimentări pe animale privind rolul vitaminei C în prevenirea cancerelor 8. 3. 9. 6. 3. 3 Rezultatele unor studii de intervenţie umană privind rolul vitaminei C în prevenirea cancerelor 8. 3. 9. 6. 3. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune ale vitaminei C din organism în prevenirea cancerelor 8. 4 Alţi compuşi cu acţiune vitaminică din alimente 8. 4. 1 Vitamina P (Bioflavonoide) 8. 4. 2 Mezoinozitolul 8. 4. 3 L - Carnitina 8. 4. 3. 1 Generalităţi privind caracterizarea şi importanţa L - carnitinei din alimente 8. 4. 3. 2 Rolul îndeplinit de L - carnitina din alimente sau suplimente alimentare în organism 8. 4. 4 Acidul lipoic 8. 4. 5 Acidul orotic 8. 4. 6 Acidul pangamic (Vitamina B15) 8. 4. 7 Acidul p-amino benzoic (Vitamina H’) 8. 4. 8 Lecitina (fosfatidilcolina) 8. 5 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea vitaminelor în alimentaţie şi sănătate 9. Substanţele minerale, alimentaţia şi sănătatea 9. 1 Generalităţi privind substanţele minerale din alimente 9. 1. 1 Aspecte privind rolul substanţelor minerale în organism 9. 1. 2 Aspecte privind corecţia compoziţiei alimentelor în substanţe minerale 9. 1. 3 Clasificarea substanţelor minerale din alimente 9. 2 Macroelementele şi importanţa lor în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 1 Calciul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 1. 1 Generalităţi privind calciul din alimente şi organismul uman 9. 2. 1. 2 Aporturile nutriţionale recomandate şi consumul de calciu 9. 2. 1. 3 Surse alimentare de calciu 9. 2. 1. 4 Aspecte privind biodisponibilitatea calciului din diverse alimente în organism 9. 2. 1. 5 Rolul îndeplinit în organism de calciul din alimente 9. 2. 1. 6 Implicarea calciului din alimente în sănătatea organismului uman 9. 2. 1. 6. 1 Influenţa calciului din organism asupra metabolismului osos şi a osteoporozei 9. 2. 1. 6. 2 Rolul calciului din organism în prevenirea cancerelor 9. 2. 1. 6. 2. 1 Câteva date epidemiologice relevante privind implicarea calciului din organism în prevenirea cancerelor 9. 2. 1. 6. 2. 2 Rezultate relevante în experimentări pe animale privind implicarea calciului din organism în prevenirea cancerelor 9. 2. 1. 6. 2. 3 Rezultate ale unor studii de intervenţie umană privind implicarea calciului din organism în prevenirea cancerelor 9. 2. 1. 6. 2. 4 Supoziţii asupra mecanismelor de acţiune ale calciului din organism în prevenirea cancerelor 9. 2. 1. 6. 3 Rolul calciului din organism în prevenirea diabetului 9. 2. 1. 6. 4 Rolul calciului din organism în prevenirea maladiilor cardiovasculare 9. 2. 1. 6. 5 Rolul calciului din organism în prevenirea obezităţii 9. 2. 1. 7 Concluzii privind importanţa calciului în alimentaţie 9. 2. 2 Fosforul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 2. 1 Generalităţi privind fosforul din alimente şi organismul uman 9. 2. 2. 2 Aporturile nutriţionale recomandate şi consumul de fosfor 9. 2. 2. 3 Surse alimentare de fosfor 9. 2. 2. 4 Rolul îndeplinit în organism de fosforul din alimente. Factor limitativ pentru ecosistemele acvatice 9. 2. 2. 5 Câteva consideraţii privind interacţiunile nutriţionale ale fosforului în organism 9. 2. 2. 6 Aspecte privind deficienţe ale fosforului în alimentaţie 9. 2. 2. 7 Scurtă analiză a fonomenului de hiperfosfatemie în organism indus prin alimentaţie 9. 2. 2. 8 Cunoaşterea şi importanţa gestionării homeostaziei fosforului în organism 9. 2. 2. 9 Câteva noutăţi privind rolul funcţional al fosforului anorganic în organism 9. 2. 2. 10 Influenţa fosforului din alimente asupra metabolismului osos 9. 2. 2. 11 Concluzii privind importanţa fosforului în alimentaţie 9. 2. 3 Magneziul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 3. 1 Generalităţi privind magneziul din alimente şi organismul uman 9. 2. 3. 2 Aporturile nutriţionale recomandate şi consumul de magneziu 9. 2. 3. 3 Surse alimentare de magneziu 9. 2. 3. 4 Rolul îndeplinit în organism de magneziul din alimente 9. 2. 3. 5 Aspecte privind funcţiile celulare ale magneziului în organism 9. 2. 3. 6 Aspecte privind efectele deficienţei în magneziului din alimentaţie asupra organismului 9. 2. 3. 7 Câteva consideraţii privind interacţiunile nutriţionale ale magneziului în organism 9. 2. 3. 8 Implicarea magneziului din alimente în sănătatea organismului uman 9. 2. 3. 8. 1 Aspecte privind influenţa magneziului asupra bolilor cardiovasculare 9. 2. 3. 8. 2 Influenţa magneziului din alimente asupra metabolismului osos 9. 2. 3. 8. 3 Influenţa magneziului din alimente asupra sindromului metabolic şi a diabetului 9. 2. 3. 8. 4 Rolul magneziului în prevenirea cancerelor 9. 2. 3. 9 Cunoaşterea şi importanţa gestionării homeostaziei magneziului în organism 9. 2. 3. 10 Importanţa suplimentării magneziului în alimentaţie 9. 2. 3. 11 Concluzii privind importanţa magneziului în alimentaţie 9. 2. 4 Potasiul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 4. 1 Generalităţi privind potasiul din alimente şi organismul uman 9. 2. 4. 2 Aporturile nutriţionale de consum şi de securitate alimentară pentru potasiu 9. 2. 4. 3 Surse alimentare de potasiu 9. 2. 4. 4 Rolul îndeplinit în organism de potasiul din alimente 9. 2. 4. 5 Câteva aspecte inedite privind mecanismele de reglare a metabolismului potasiului în organism 9. 2. 4. 6 Noutăţi privind corelaţia dintre potasiu, sodiu şi presiunea sanguină 9. 2. 4. 7 Aspecte privind implicarea potasiului în metabolismul osos 9. 2. 4. 8 Concluzii privind importanţa potasiului în alimentaţie 9. 2. 5 Sodiul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 5. 1 Generalităţi privind sodiul din alimente şi organismul uman 9. 2. 5. 2 Aporturile nutriţionale recomandate de sodiu 9. 2. 5. 3 Surse alimentare de sodiu 9. 2. 5. 4 Rolul îndeplinit în organism de sodiul din alimente 9. 2. 6 Clorul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 6. 1 Generalităţi privind clorul din alimente şi organismul uman 9. 2. 6. 2 Aspecte privind abuzul şi/sau lipsa de clor din alimentaţie asupra stării de sănătate 9. 2. 6. 3 Surse alimentare de clor 9. 2. 6. 4 Rolul îndeplinit în organism de clorul din alimente 9. 2. 6. 5 Aspecte privind implicaţiile clorului din alimente asupra sănătăţii organismului uman 9. 2. 7 Sulful şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 2. 7. 1 Generalităţi privind sulful din alimente şi organismul uman 9. 2. 7. 2 Surse alimentare de sulf 9. 2. 7. 3 Rolul îndeplinit de sulful din alimente în organism 9. 2. 7. 4 Câteva consideraţii privind influenţa sulful din alimente asupra sănătăţii 9. 3 Microelementele şi importanţa lor în alimente şi sănătate 9. 3. 1 Fierul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 1. 1 Generalităţi privind fierul din alimente şi organismul uman 9. 3. 1. 2 Efectele carenţei sau excesului fierului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 1. 3 Surse alimentare de fier şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 1. 4 Rolul îndeplinit de fierul din alimente în organism 9. 3. 1. 5 Câteva consideraţii privind influenţa fierului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 2 Cromul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 2. 1 Generalităţi privind cromul din alimente şi organismul uman 9. 3. 2. 2 Efectele carenţei sau excesului cromului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 2. 3 Surse alimentare de crom 9. 3. 2. 4 Rolul îndeplinit de cromul din alimente în organism 9. 3. 2. 5 Câteva consideraţii privind influenţa cromului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 3 Cobaltul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 3. 1 Generalităţi privind cobaltul din alimente şi organismul uman 9. 3. 3. 2 Efectele carenţei sau excesului cobaltului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 3. 3 Surse alimentare de cobalt 9. 3. 3. 4 Rolul îndeplinit de cobaltului din alimente în organism 9. 3. 3. 5 Câteva consideraţii privind influenţa cobaltului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 4 Cuprul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 4. 1 Generalităţi privind cuprul din alimente şi organismul uman 9. 3. 4. 2 Efectele carenţei şi excesului cuprului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 4. 3 Surse alimentare de cupru şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 4. 4 Rolul îndeplinit de cuprul din alimente în organism 9. 3. 4. 5 Câteva consideraţii privind influenţa cuprului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 5 Iodul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 5. 1 Generalităţi privind iodul din alimente şi organismul uman 9. 3. 5. 2 Efectele carenţei şi excesului iodului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 5. 3 Surse alimentare de iod şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 5. 4 Rolul îndeplinit de iodul din alimente în organism 9. 3. 5. 5 Câteva consideraţii privind influenţa iodului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 6 Zincul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 6. 1 Generalităţi privind zincul din alimente şi organismul uman 9. 3. 6. 2 Efectele carenţei şi excesului zincului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 6. 3 Surse alimentare de zinc şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 6. 4 Rolul îndeplinit de zincul din alimente în organism 9. 3. 6. 5 Câteva consideraţii privind influenţa zincului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 6. 5. 1 Contribuţia zincului la asigurarea potenţialului imunitar 9. 3. 6. 5. 2 Rolul zincului în prevenirea cancerelor 9. 3. 7 Seleniul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 7. 1 Generalităţi privind seleniul din alimente şi organismul uman 9. 3. 7. 2 Efectele carenţei şi excesului seleniului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 7. 3 Surse alimentare de seleniu şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 7. 4 Rolul îndeplinit de seleniul din alimente în organism 9. 3. 7. 5 Câteva consideraţii privind influenţa seleniului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 7. 5. 1 Contribuţia seleniului la asigurarea potenţialului imunitar 9. 3. 7. 5. 2 Contribuţia seleniului la prevenirea cancerelor 9. 3. 7. 5. 3 Incidenţa seleniului asupra cariilor dentare 9. 3. 7. 5. 4 Influenţa seleniului asupra maladiilor cardiovasculare 9. 3. 8 Manganul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 8. 1 Generalităţi privind manganul din alimente şi organismul uman 9. 3. 8. 2 Efectele carenţei şi excesului manganulului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 8. 3 Surse alimentare de mangan şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 8. 4 Rolul îndeplinit de manganul din alimente în organism 9. 3. 8. 5 Câteva consideraţii privind influenţa manganului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 9 Siliciul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 9. 1 Generalităţi privind siliciul din alimente şi organismul uman 9. 3. 9. 2 Efectele carenţei şi excesului siliciului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 9. 3 Surse alimentare de siliciu şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 9. 4 Rolul îndeplinit de siliciul din alimente în organism 9. 3. 9. 5 Câteva consideraţii privind influenţa siliciului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 10 Borul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 10. 1 Generalităţi privind borul din alimente şi organismul uman 9. 3. 10. 2 Efectele carenţei şi excesului borului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 10. 3 Surse alimentare de bor şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 10. 4 Rolul îndeplinit de borul din alimente în organism 9. 3. 10. 5 Câteva consideraţii privind influenţa borului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 11 Fluorul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 11. 1 Generalităţi privind fluorul din alimente şi organismul uman 9. 3. 11. 2 Efectele carenţei şi excesului fluorului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 11. 3 Surse alimentare de fluor şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 11. 4 Rolul îndeplinit de fluorul din alimente în organism 9. 3. 11. 5 Câteva consideraţii privind influenţa fluorului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 12 Nichelul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 12. 1 Generalităţi privind nichelul din alimente şi organismul uman 9. 3. 12. 2 Efectele carenţei şi excesului nichelului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 12. 3 Surse alimentare de nichel şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 12. 4 Rolul îndeplinit de nichelul din alimente în organism 9. 3. 12. 5 Câteva consideraţii privind influenţa nichelului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 13 Vanadiul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 13. 1 Generalităţi privind vanadiul din alimente şi organismul uman. 9. 3. 13. 2 Efectele carenţei şi excesului vanadiului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 13. 3 Surse alimentare de vanadiu şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 13. 4 Rolul îndeplinit de vanadiul din alimente în organism 9. 3. 13. 5 Câteva consideraţii privind influenţa vanadiului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 14 Staniul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 14. 1 Generalităţi privind staniul din alimente şi organismul uman 9. 3. 14. 2 Efectele carenţei şi excesului staniului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 14. 3 Surse alimentare de staniu şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 14. 4 Aspecte privind mecanismul eletrochimic de trecere a staniului din ambalaj în alimente 9. 3. 14. 5 Câteva consideraţii privind influenţa staniului din alimente şi ambalaje asupra sănătăţii 9. 3. 15 Arsenul şi implicarea sa în alimentaţie şi sănătate 9. 3. 15. 1 Generalităţi privind arsenul din alimente şi organismul uman 9. 3. 15. 2 Efectele carenţei şi excesului arsenului din alimente asupra sănătăţii 9. 3. 15. 3 Aspecte privind cinetica arsenului în organism 9. 3. 15. 4 Surse alimentare de arsen şi biodisponibilitatea acestora 9. 3. 15. 5 Rolul îndeplinit de arsenul din alimente în organism 9. 3. 15. 6 Câteva consideraţii privind influenţa arsenului din alimente asupra sănătăţii. Aspecte ecotoxicologice 9. 3. 15. 6. 1 Câteva aspecte privind cinetica arsenului în mediul înconjurător, efectele intoxicării şi metodele de reducere a acesteia 9. 3. 15. 6. 2 Câteva aspecte privind originea şi biodisponibilitatea arsenului în cazul afectării solului, a vieţuitoarelor şi a organismului uman 9. 4 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea sărurilor minerale în alimentaţie şi sănătate 10. Fibrele alimentare, alimentaţia şi sănătatea 10. 1 Generalităţi privind fibrele alimentare 10. 2 Clasificarea şi caracterizarea fibrelor alimentare 10. 3 Necesarul zilnic de fibre alimentare 10. 4 Surse alimentare de fibre 10. 4. 1 Surse alimentare convenţionale de fibre 10. 4. 2 Surse alimentare neconvenţionale de fibre 10. 4. 3 Factori care pot influenţa sursele alimentare de fibre 10. 5 Avantajele consumului zilnic de fibre alimentare 10. 6 Rolul fibrelor alimentare în organismul uman 10. 7 Influenţa fibrelor alimentare asupra sănătăţii 10. 7. 1 Influenţa benefică a fibrelor alimentare asupra digestiei şi a inflamaţiei intestinale 10. 7. 2 Rolul fibrelor alimentare în prevenirea cancerelor 10. 7. 3 Aspecte privind fibrele alimentare şi metabolismul lipidic 10. 7. 3. 1 Aspecte privind unele date epidemiologice asupra riscului cardiovascular indus de lipsa de fibre în alimentaţia zilnică 10. 7. 3. 2. Aspecte privind influenţa fibrelor alimentare asupra metabolismului colesterolului şi lipoproteinelor 10. 7. 3. 3 Mecanismele de acţiune a fibrelor alimentare asupra metabolismului lipidic 10. 7. 4 Influenţa glucidelor nedigestibile din alimentaţie asupra evoluţiei şi metabolismului trigliceridelor în organismul uman 10. 8 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind implicarea fibrelor în alimentaţie şi sănătate 11. Fitomicronutrienţii, constituenţii extranutriţionali din alimente. Influenţa lor asupra sănătăţii 11. 1 Clasificarea, caracterizarea, structura chimică şi proprietăţile generale ale fitomicronutrienţilor din alimente 11. 1. 1 Principalele aspecte privind terpenoidele din alimente 11. 1. 1. 1 Definirea, clasificarea şi caracterizarea terpenoidelor din alimente 11. 1. 1. 2 Proprietăţile generale şi structurile chimice ale terpenoidelor din alimente 11. 1. 2 Principalele aspecte privind compuşii polifenolici din alimente 11. 1. 2. 1 Definirea, clasificarea, structurile chimice şi caracterizarea compuşilor polifenolici din alimente 11. 1. 2. 2 Proprietăţile generale ale compuşilor fenolici din alimente 11. 1. 2. 3 Cazul particular al resveratrolului din alimente şi din vinul roşu 11. 1. 3 Câteva aspecte generale privind alcaloizii din alimente 11. 1. 4 Câteva aspecte generale privind compuşii cu sulf din alimente 11. 1. 5 Câteva aspecte generale privind fitoestrogenii din alimente 11. 1. 6 Alţi fitomicronutrienţi semnalaţi în alimente 11. 1. 6. 1 Glutationul din alimente 11. 1. 6. 2 Ubichinona sau coenzima Q 10 din alimente 11. 2 Aspecte privind conţinuturile, sursele şi aporturile alimentare de fitomicronutrienţi 11. 2. 1 Aspecte privind valorile publicate ale conţinuturilor în fitomicronutrienţi din alimente 11. 2. 2 Aspecte privind valorile publicate ale consumurilor umane de fitomicronutrienţi 11. 2. 3 Aspecte privind sursele alimentare de fitomicronutrienţi 11. 2. 4 Aspecte privind consumul uman zilnic şi sursele de polifenoli din alimente 11. 2. 4. 1 Aspecte privind consumul uman zilnic şi conţinuturile din alimente în polifenoli specifici 11. 2. 4. 2 Câteva alimente bogate în polifenoli 11. 2. 5 Aspecte privind sursele alimentare, consumul uman zilnic şi conţinuturile carotenoide din alimente 11. 2. 6 Aspecte privind sursele alimentare, consumul uman zilnic şi conţinuturile de glucozinolaţi din alimente 11. 2. 7 Aspecte privind sursele alimentare, consumul uman zilnic şi conţinuturile de fitosteroli din alimente 11. 2. 8 Aspecte privind sursele şi aporturile alimentare în fitoestrogeni 11. 2. 8. 1 Aspecte privind aporturile alimentare în izoflavone 11. 2. 8. 2 Aspecte privind aporturile alimentare în lignani 11. 2. 8. 3 Aspecte privind conţinuturile în fitoestrogeni din suplimentele alimentare 11. 3 Aspecte privind prezenţa polifenolilor din alimente în meniurile zilnice 11. 3. 1 Câteva aprecieri şi consideraţii privind cantitatea de polifenoli din alimente necesară consumului zilnic 11. 3. 2 Aspecte privind variaţia consumului de polifenoli din alimente de la un anotimp la altul 11. 3. 3 Câteva recomandări privind optimizarea meniurilor zilnice în scopul asigurării necesarului în polifenoli al organismului 11. 3. 4 Câteva aprecieri privind importanţa culorii fitomicronutrienţilor din alimente asupra sănătăţii organismului 11. 4 Principalii factori care influenţează variaţia conţinuturilor de fitomicronutrienţi din alimente 11. 5 Aspecte privind biodisponibilitatea fitomicronutrienţilor din alimente 11. 6 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra stării de sănătate a organismului uman 11. 6. 1 Generalităţi privind implicarea şi comportarea fitomicronutrienţilor din alimente în starea de sănătate a organismului 11. 6. 1. 1 Aspecte introductive privind modurile de acţiune ale fitomicronutrienţilor din alimente în organism 11. 6. 1. 2 Aspecte privind principiile generale ale funcţionalităţii fitomicronutrienţilor din alimente în organism 11. 6. 1. 2. 1 Aspecte privind acţiunile fizico - chimice benefice ale fitomicronutrienţilor din alimente şi efectele acestora 11. 6. 1. 2. 2 Aspecte privind efectele antibacteriene ale fitomicronutrienţilor din alimente 11. 6. 1. 2. 3 Aspecte privind blocarea speciilor reactive ale oxigenului sub acţiunea fitomicronutrienţilor din alimente 11. 6. 1. 3 Câteva precizări privind comportarea fitomicronutrienţilor în microbiota intestinală şi efectele lor biologice şi fiziopatologice. Cazul particular al polifenolilor 11. 6. 2 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra unor stări fiziopatologice ale organismului 11. 6. 2. 1 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente în prevenirea aterosclerozei 11. 6. 2. 1. 1 Importanţa datelor epidemiologice referitoare la implicarea fitomicronutrienţilor din alimente în prevenirea aterosclerozei 11. 6. 2. 1. 2 Efectele fitomicronutrienţilor din alimente asupra oxidării lipoproteinelor de densitate mică (LDL) 11. 6. 2. 1. 3 Efectele fitomicronutrienţilor din alimente asupra funcţiei endoteliale 11. 6. 2. 1. 4 Efectele fitomicronutrienţilor din alimente asupra funcţiei plachetare 11. 6. 2. 1. 5 Aspecte privind implicarea fitosterolilor în metabolismul lipidic 11. 6. 2. 1. 6 Aspecte privind implicarea altor fitomicronutrienţi în metabolismul lipidic 11. 6. 2. 1. 7 Câteva concluzii privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente în prevenirea aterosclerozei 11. 6. 2. 2 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra patologiilor oculare 11. 6. 2. 3 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra funcţiilor cognitive, a bolilor degenerative şi a memoriei 11. 6. 2. 3. 1 Influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra funcţiilor cognitive şi a bolilor degenerative 11. 6. 2. 3. 2 Influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra memoriei 11. 6. 2. 3. 3 Câteva concluzii privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra funcţiilor cognitive, a bolilor degenerative şi a memoriei 11. 6. 2. 4 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente în prevenirea osteoporozei 11. 6. 2. 5 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente în prevenirea cancerelor 11. 6. 2. 5. 1 Aspecte privind efectele fitomicronutrienţilor din alimente asupra mecanismelor şi funcţiilor biologice implicate în cancerogeneză 11. 6. 2. 5. 2 Impactul real al fitomicronutrienţilor din alimente în prevenirea cancerogenezei 11. 6. 2. 5. 3 Influenţa carotenoidelor din alimente în prevenirea cancerelor 11. 6. 2. 5. 4 Influenţa compuşiilor specifici cruciferelor din alimente în prevenirea cancerelor 11. 6. 2. 5. 5 Influenţa flavonoidelor din alimente în prevenirea cancerelor 11. 6. 2. 5. 6 Influenţa fitoestrogenilor din alimente în prevenirea cancerelor 11. 6. 2. 6 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra fenomenelor de sarcopenie, îmbătrânire şi denutriţie 11. 6. 2. 6. 1 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra fenomenului de sarcopenie 11. 6. 2. 6. 2 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra îmbătrânirii şi denutriţiei 11. 6. 2. 6. 3 Fitomocronutrienţi din alimente recomandaţi în combaterea denutriţiei proteinoenergetice 11. 6. 2. 7 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra sănătăţii dentare 11. 6. 2. 8 Aspecte privind influenţa fitomicronutrienţilor din alimente asupra pielii şi a extremităţilor 11. 6. 2. 9 Aspecte privind implicarea fitomicronutrienţilor din alimente în activitatea sportivă 11. 6. 3 O revistă bibliografică privind riscurile şi beneficiile unor fitomicronutrienţi din alimente asupra sănătăţii organismului şi a menopauzei 11. 6. 3. 1 O analiză a referinţelor privind riscurile şi beneficiile unor fitomicronutrienţi din alimente 11. 6. 3. 2 O analiză a referinţelor privind implicarea fitoestrogenilor din alimente în procesul de menopauză 11. 7 Câteva consideraţii şi aprecieri finale privind importanţa fitomicronutrienţilor din alimente şi implicarea lor în starea de sănătate Partea a III-a - Aspecte privind consumatorul de produse alimentare la confluenţa dintre axele fundamentale alimentaţie - sănătate şi alimentaţie - plăcere 12. Ghid sumar pentru o alimentaţie sănătoasă. Piramida alimentară şi procesarea culinară a alimentelor 12. 1 Obiectivele ghidului alimentar 12. 2 Reperele consumului zilnic şi săptămânal de alimente 12. 2. 1 Caracteristici generale privind reperele alimentare 12. 2. 2 Principalele criterii de alegere a alimentelor 12. 2. 2. 1 Consumul zilnic de legume şi fructe 12. 2. 2. 2 Consumul zilnic de pâine şi feculente 12. 2. 2. 3 Consumul zilnic de produse lactate 12. 2. 2. 4 Consumul zilnic al unor alimente de origine animală 12. 2. 2. 5 Consumul moderat al alimentelor bogate în grăsimi 12. 2. 2. 6 Consumul moderat al alimentele îndulcite cu zahăr 12. 2. 2. 7 Consumul zilnic şi optim de apă 12. 2. 2. 8 Consumul moderat al băuturilor nealcoolice cu şi fără zahăr 12. 2. 2. 9 Consumul moderat al băuturilor alcoolice fermentate şi distilate 12. 2. 2. 10 Limitarea maximă a consumului de sare 12. 3 Aspecte privind piramida alimentară 12. 4 Aspecte privind conservarea şi procesarea culinară a alimentelor la nivel casnic şi în alimentaţia publică. Efectele gătitului asupra alimentelor 12. 4. 1 Aspecte privind conservarea alimentelor 12. 4. 1. 1 Aspecte privind conservarea alimentelor prin folosirea energiei frigorifice. Importanţa frigiderului în conservarea alimentelor la nivel casnic 12. 4. 1. 2 Aspecte privind conservarea alimentelor prin folosirea energiei termice 12. 4. 1. 3 Aspecte privind alte tehnici de conservare a alimentelor 12. 4. 1. 4 Cazul particular al conservării alimentelor prin afumare 12. 4. 1. 5 Aspecte privind durata de conservare a alimentelor perisabile 12. 4. 2 Aspecte privind procesarea culinară a alimentelor 12. 4. 2. 1 Noţiuni generale privind alegerea alimentelor 12. 4. 2. 2 Aspecte privind ingredientele pentru gătit 12. 4. 2. 2. 1 Aspecte privind grăsimile pentru gătit şi din alimentele consumate 12. 4. 2. 2. 1. 1 Noţiuni generale privind corelaţia consum zilnic - - sănătate - procesare culinară asupra grăsimilor 12. 4. 2. 2. 1. 2 Aspecte privind grăsimile utilizate, recomandate şi promovate la gătit 12. 4. 2. 2. 1. 3 Particularităţi privind anumite grăsimi folosite la gătit 12. 4. 2. 2. 1. 4 Aspecte privind rezistenţa la gătit a grăsimilor 12. 4. 2. 2. 2 Aspecte privind sarea folosită la gătit şi din alimentele consumate 12. 4. 2. 2. 3 Aspecte privind zahărul folosit la gătit şi din alimentele consumate 12. 4. 2. 2. 3. 1 Noţiuni generale privind zaharurile folosite la gătit şi din alimentele dulci 12. 4. 2. 2. 3. 2 Noţiuni generale privind corelaţia consum zilnic - stare desănătate - procesare culinară asupra zaharurilor 12. 4. 2. 2. 4 Aspecte privind folosirea altor ingrediente alimentare 12. 4. 2. 3 Vasele de gătit. Caracteristici, avantaje şi dezavantaje 12. 4. 2. 3. 1 Caracterizarea materialelor folosite la confecţionarea vaselor de gătit 12. 4. 2. 3. 2 Caracterizarea vaselor şi ustensilelor de gătit 12. 4. 2. 4 Reguli sănătoase de procesare culinară 12. 4. 2. 5 Aspecte privind procedeele de procesare culinară (gătire) 12. 4. 2. 5. 1 Noţiuni generale privind procesarea culinară 12. 4. 2. 5. 2 Procedee recomandate de procesare culinară 12. 4. 2. 5. 2. 1 Gătirea în abur şi în pergament sau folie antiadezivă 12. 4. 2. 5. 2. 2 Gătirea prin fierbere în apă clocotită 12. 4. 2. 5. 2. 3 Gătirea la cuptor sau prin rotisare 12. 4. 2. 5. 2. 4 Gătirea prin sotare 12. 4. 2. 5. 2. 5 Gătirea prin fierbere domoală sau sotarea în sos 12. 4. 2. 5. 3 Cazul particular al procesării culinare a alimentelor amidonoase 12. 4. 2. 5. 4 Procedee nerecomandate de procesare culinară. Efectele prăjirii şi frigerii asupra alimentelor 12. 4. 3 Efectele gătitului asupra alimentelor 12. 4. 3. 1 Efectele procesării termice, în mediu umed şi uscat asupra calităţii alimentelor 12. 4. 3. 2 Efectele comparative ale unor moduri de gătire asupra calităţii alimentelor 12. 4. 3. 3 Aspecte privind efectele gătitului asupra macronutrienţilor, micronutrienţilor şi fitomicrnutrienţilor din alimente 12. 4. 3. 4 Aspecte privind afectarea nutrienţilor în procesul de gătire în funcţie de natura alimentului. Cazul morcovulu 13. Tipologia consumatorilor. Portrete alimentare 13. 1 Consumatori ce preferă mesele în familie 13. 1. 1 Adepţi ai mâncărurilor gătite acceptate de membrii familiei 13. 1. 2 Adepţi ai meselor în familie datorate unui buget limitat 13. 2 Consumatori ce preferă mesele luate pe fugă 13. 2. 1 Adepţi ai unui sandwich la prânz 13. 2. 2 Adepţi ai fast - food 13. 2. 3 Adepţi ai săritului peste mese din lipsă de timp 13. 3 Consumatori ce preferă să mînânce consistent şi regulat 13. 3. 1 Adepţi ai îngurgitării lacome şi nepăsătoare 13. 3. 2 Adepţi ai servirii meselor la restaurant 13. 4 Consumatori cu anumite slăbiciuni şi obiceiuri alimentare 13. 4. 1 Adepţi ai petrecerilor în familie 13. 4. 2 Adepţi ai semipreparatelor din comerţ 13. 4. 3 Adepţi ai mezelurilor şi brânzeturilor 13. 4. 4 Adepţi ai alimentelor sărate de tip aperitiv 13. 4. 5 Adepţi ai consumului de băuturi alcoolice în timpul mesei 13. 4. 6 Adepţi ai bucătăriei exotice sau de origine străină 13. 5 Consumatori care şi-au impus anumite restricţii alimentare 13. 5. 1 Consumatori care nu acceptă anumite alimente 13. 5. 2 Consumatori care sunt în permanenţă la regim 13. 5. 3 Consumatori care mănâncă numai produse „bio” 13. 5. 4 Consumatori care sunt vegetarieni 13. 5. 5 Consumatori cu restricţii religioase 13. 5. 6 Consumatori îngrijoraţi de siguranţa alimentelor 13. 6 Consumatori care îşi ignoră conduita alimentară 13. 6. 1 Consumatori care nu gătesc niciodată 13. 6. 2 Consumatori care ronţăie câte ceva între mese 13. 6. 3 Consumatori cărora le este în permanenţă foame 13. 7 Consumatori cu atitudine diametral opusă faţă de mişcare 13. 7. 1 Adepţi ai sedentarismului 13. 7. 2 Adepţi ai sportului 14. Oenogastronomie nutriţională, hedonism şi obiceiuri alimentare. Importanţa vinurilor şi a altor băuturi alcoolice fermentate şi distilate în alimentaţie 14. 1 Noţiunea de oenogastronomie nutriţională 14. 1. 1 Definirea conceptului 14. 1. 2 Etapele unui meniu oenogastronomic complet 14. 1. 2. 1 Aperitivele şi asocierile reuşite cu vinuri sau alte băuturi alcoolice 14. 1. 2. 2 Produsele acvatice şi vinurile adecvate 14. 1. 2. 3 Cărnurile şi vinurile de companie 14. 1. 2. 4 Garnituri din legume şi produse făinoase şi amidonoase 14. 1. 2. 5 Vânaturile şi vinurile însoţitoare 14. 1. 2. 6 Brânzeturile şi marijul lor cu vinurile 14. 1. 2. 7 Deserturile şi vinurile lor pereche 14. 2 Noţiunea de hedonism şi rolul său în alimentaţie 14. 2. 1 Definirea noţiunii de hedonism 14. 2. 2 Corelaţia dintre hedonism şi oenogastronomie 14. 2. 3 Corelaţia dintre hedonism şi calitatea senzorială a partenerilor oenogastronomici 14. 2. 4 Corelaţia dintre hedonism şi dorinţă. Definirea plăcerii oenogastronomice 14. 2. 5 Alte corelaţii hedonice cu implicaţii alimentare 14. 3 Obiceiurile alimentare la confluenţa culturilor nutriţională, gastronomică şi oenologică 14. 4 Consumul de băuturi alcoolice între necesitate şi risc 14. 4. 1 Definiri, diferenţieri şi recomandări privind băuturi alcoolice 14. 4. 2 Băuturile alcoolice şi implicaţiile lor nutriţionale 14. 4. 2. 1 Efectele nocive ale consumului excesiv de alcool 14. 4. 2. 1 Efectele benefice ale consumului moderat de alcool Partea a IV-a - Alimentele, alimentaţia şi nutriţia, surse de sănătate a populaţiei 15. Noţiuni privind gestionarea alimentaţiei organismului uman sănătos în scopul exercitării activităţilor cotidiene profesionale şi extraprofesionale 15.1. Influenţa alimentaţiei asupra perfomanţei intelectuale 15. 1. 1 Influenţa manipulărilor alimentare asupra performanţei intelectuale 15. 1. 1. 1 Influenţa consumului sau omiterii micului dejun asupra perfomanţei intelectuale 15. 1. 1. 2 Influenţa servirii mesei de prânz asupra perfomanţei intelectuale 15. 1. 1. 3 Influenţa servirii cinei asupra perfomanţei intelectuale 15. 1. 2 Efectele nutrienţilor din alimente asupra performanţei intelectuale 15. 1. 2. 1 Influenţa glucidelor din alimente asupra performanţei intelectuale 15. 1. 2. 2 Influenţa lipidelor din alimente asupra performanţei intelectuale 15. 1. 2. 3 Influenţa unor vitamine şi minerale din alimente asupra performanţei intelectuale 15. 1. 2. 4 Influenţa alcoolului din băuturi asupra performanţei intelectuale 15. 1. 2. 5 Influenţa cafeinei din băuturi şi alimente asupra performanţei intelectuale 15. 1. 2. 6 Suplimentarea alimentaţiei cu ginseng, ginkgo biloba şi guarana asupra performanţei intelectuale 15. 2 Influenţa alimentaţiei asupra vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice 15. 2. 1 Influenţa meselor şi a nutrienţilor din alimente asupra vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice 15. 2. 2 Influenţa triptofanului şi a tirozinei din alimente asupra vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice 15. 2. 3 Influenţa cafeinei din alimente şi băuturi asupra vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice 15. 2. 4 Influenţa unor nutrienţi din alimente şi a stării de disforie asupra vigilenţei şi a bunei dispoziţii fizice şi psihice 15. 2. 5 Influenţa alimentelor şi a lucrului în schimburi asupra vigilenţei 15. 3 Influenţa alimentaţiei asupra comportamentelor individuale 15. 4 Concluzii privind gestionarea nutriţională a comportamentelor, a dispoziţiei şi a funcţionării intelectuale 16. Noţiuni privind importanţa digestiei în alimentaţia umană 16. 1 Elemente referitoare la rolul şi funcţiile aparatului digestiv şi importanţa sa în alimentaţia umană 16. 2 Noţiuni privind funcţia de digestie şi importanţa ei în actul alimentar 16. 2. 1 Scurtă caracterizare a procesului de digestie 16. 2. 1. 1 Aspecte privind etapa mecanică a actului digestiv 16. 2. 1. 2 Aspecte privind etapa chimică a actului digestiv 16. 2. 1. 3 Aspecte privind absobţia şi transportul nutrienţilor 16. 2. 2 Rolul şi importanţa organelor anexe ale sistemului digestiv 16. 2. 2. 1 Rolul şi importanţa salivei în actul alimentar 16. 2. 2. 2 Rolul şi importanţa secreţiilor gastrice în alimentaţie 16. 2. 2. 3 Rolul şi importanţa secreţiilor pancreatice în alimentaţie 16. 2. 2. 4 Rolul şi importanţa bilei în alimenta |
|
| PREZENTARE: Lucrarea Bazele alimentaţiei şi sănătatea reprezintă o necesitate pentru lumea ştiinţifică şi academică ce activează în domeniul agroalimentar şi medical. Obiectivele prioritare. Scopul acestui volum este, în realitate, o viziune ce cuprinde 3 obiective prioritare: -Elaborarea unei strategii alimentare şi nutriţionale pe termen scurt, mediu şi lung care să integreze toate elementele fluxului tehnologic de la sol, apă şi sămânţă, procesare, condiţionare şi ambalare, până la alimentul distribuit şi ajuns pe masa consumatorului şi care să vizeze asigurarea şi garantarea unei reale securităţi alimentare şi nutriţionale în care preocuparea pentru siguranţa alimentară şi nutriţională să devină una permanentă şi majoră -Elaborarea unui program naţional unic privind educaţia alimentară şi nutriţională a populaţiei -Elaborarea de alimente destinate grupelor vulnerabile ale populaţiei. Elementele de noutate corelate cu obiectivele prioritare. Abordarea problematicii bazelor alimentaţie corelată cu starea de sănătate se bazează pe un concept cu 5 grupe de elemente de noutate reflectate în cele 5 părţi ale cărţii: -Partea I - Elemente introductive privind alimentele, alimentaţia, nutriţia şi sănătatea. Terminologie, clasificare, calitate, reflectă conceptul care stă la baza acestui edificiu, concretizat în: oImportanţa limbajului. În scopul de a se înţelege, specialiştii din două domenii diferite de specialitate trebuie să îşi înţeleagă limbajul; în acest sens, pe lângă capitolul introductiv referitor la Termeni şi noţiuni cu care operează limbajul alimentelor, alimentaţiei, nutriţiei şi sănătăţii, la sfârşitul cărţii există un vocabular explicativ al tuturor termenilor medicali semnalaţi pe măsură ce se parcurge textul, ce are rolul de a permite o mai corectă înţelegere a acestuia , dar şi o însuşire mai temeinică a tuturor noţiunilor prezentate, întărind caracterul formativ asupra problematicii abordate asupra tuturor cititorilor. oImportanţa clasificării alimentelor prin folosirea de criterii şi tipologii. La rândul lor, specialiştii din domeniul medical împreună cu publicul larg sunt familiarizaţi cu tipologiile şi criteriile de clasificare a alimentelor în capitolul 2 intitulat Clasificarea alimentelor. Criterii şi tipologii. oImportanţa conceptului de calitate a alimentului. În capitolul 3 intitulat Calitatea alimentelor. Dimensiuni şi complexitate este evidenţiat , pe de - o parte caracterul polidimensional (calitatea nutriţională, calitatea igienică, calitatea senzorială şi cea estetică), iar pe de altă parte caracterul complex al calităţii alimentelor. Acest volum abordează calitatea nutriţională a alimentelor în integralitatea ei evidenţiind implicaţiile sale directe asupra stării de sănătate mai ales în partea a II-a a cărţii; la rândul său, calitatea senzorială a alimentelor este abordată într-un proiect separat deja menţionat mai înainte; în ceea ce priveşte calitatea igienică şi cea estetică acestea sunt succint abordate în partea a V-a a cărţii. -Partea a II - a - Compoziţia chimică şi biologică a alimentelor. Rolul şi importanţa sa în alimentaţie şi sănătate, relevă fundaţia edificiului elaborat prin abordarea în capitole distincte a apei (în capitolul 4), a macronutrienţilor (glucide, lipide şi proteine în capitolele 5, 6 şi 7), a micronutrienţilor (vitamine şi săruri minerale, în capitolele 8 şi 9), a fibrelor alimentare (în capitolul 10) şi a fitomicronutrienţilor (în capitolul 11) din alimente: oElementele identice comune ce contribuie la caracterul unitar. Fiecare capitol din partea a II -a a cărţii cuprinde elemente comune (prezentare şi răspândire, rolul îndeplinit în organism, necesarul nutriţional zilnic, surse alimentare, carenţa sau excesul în alimentaţia zilnică, influenţa asupra sănătăţii,...), dar abordează şi elemente particulare specifice fiecărei categorii de constituenţi nutriţionali (vezi subcap 4.6 la apă; subcap. 5.6 şi 5.7 la glucide; subcap 6.7, 6.8, 6.9 şi 6.10 la lipide; subcap 7.6, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12 şi 7.13 la proteine,...); oFinalizarea fiecărui capitol cu câteva consideraţii şi aprecieri finale. Are rolul de a sintetiza întregul capitol prin evidenţierea elementelor de noutate care i - au îmbogăţit conţinutul. -Partea a III - a - Aspecte privind consumatorul de produse alimentare la confluenţa dintre axele fundamentale alimentaţie - sănătate şi alimentaţie - plăcere, îl analizează pe beneficiarul edificiului. Acest beneficiar, consumatorul de produse alimentare, este poziţionat în aval şi în amonte de cele două axe fundamentale: oPoziţionarea în aval a unui ghid sumar pentru o alimentaţie sănătoasă (obiective, repere, aspecte privind piramida alimentară, conservarea şi procesarea culinară a alimentelor la nivel casnic şi în alimentaţia publică şi efectele gătitului asupra alimentelor) oferă consumatorului recomandările specifice axei alimentaţie - sănătate (în capitolul 12); oPoziţionarea în amonte a noţiunilor de oenogastronomie nutriţională şi de hedonism, referitoare la obiceiurile alimentare şi la consumul de băuturi alcoolice între necesitate şi risc, oferă consumatorului recomandările specifice axei alimentaţie - plăcere, dar care sunt în deplin acord cu axa alimentaţie - sănătate (în capitolul 14); oPrezentarea consumatorului de produse alimentare într-o viziune obiectivă prin multitudinea de tipologii şi portrete expuse, prin asocierea acestora la elemente specifice celor două axe (în capitolul 13). -Partea a IV - a - Alimentele, alimentaţia şi nutriţia, surse de sănătate a populaţiei reprezintă zidurile edificiului şi modul cum acesta influenţează beneficiarul; fiecare capitol din această parte a cărţii reprezintă un element de noutate pentru literatura română de specialitate, plecând de la situaţii normale şi progresând către situaţii complexe, cu însuşirea unor noţiuni importante ce vor permite înţelegerea şi explicarea tuturor aspectelor abordate: oEvidenţierea alimentaţiei specifică situaţiilor normale. Sunt relevate în capitolul 15 intitulat Noţiuni privind gestionarea alimentaţiei organismului uman sănătos în scopul exercitării activităţilor cotidiene profesionale şi extraprofesionale. oÎmbogăţirea cunoaşterii privind digestia alimentelor. Este analizată în capitolul 16 intitulat Noţiuni privind importanţa digestiei în alimentaţia umană. oAtuurile gestionării eficiente a greutăţii corporale şi a menţinerii unei stări optime de sănătate. Pot fi însuşite din conţinutul capitolelor 17 (Aspecte privind reglarea apetitului şi prevenirea obezităţii), 18 (Aspecte privind matricea alimentară şi parametrii cu implicaţii nutriţionale ai alimentelor) 19 (Noţiuni sumare despre dietă şi regim alimentar. Tipuri de diete şi regimuri) şi 20 (Noţiuni privind asocierea alimentelor şi alcătuirea meniurilor). oEvidenţierea alimentaţiei necesară în situaţiile speciale aflate la graniţa cu domeniul medical. Această problematică este amplu abordată în subcapitolul 19.4 şi în capitolul 21. -Partea a V - a - Reglementări privind siguranţa şi securitatea alimentară, este acoperişul edificiului sau cadrul legislativ care protejează beneficiarul. Pe lângă actualizarea reglementărilor naţionale (în capitolul 22), europene şi internaţionale (în capitolul 23) referitoare la siguranţa şi securitatea alimentară, această parte detaliază noţiunile privind ingredientele, aditivii şi auxiliarii tehnologici din alimente cu implicaţiile acestora asupra sănătăţii umane (în capitolul 24); se finalizează cu aspecte privind importanţa etichetării şi a prezentării produselor alimentare pentru satisfacţia, securitatea şi siguranţa alimentară a consumatorilor (în capitolul 25). -Concluzii finale şi recomandări generale. Acestea înglobează toate părţile şi capitolele cărţii, relevând anumite aprecieri critice şi chiar previziuni şi referinţe din literatura recentă străină şi română de specialitate. -Referinţe bibliografice. Sunt în număr de câteva sute şi reprezintă o sursă foarte utilă de informare pentru ceilalţi specialişti din domeniul medical. -Anexa 1 - Vocabularul termenilor de specialitate. Încearcă să releve caracterul informativ al cărţii, dar şi caracterul formativ prin însuşirea unor noţiuni ce permit dezvoltarea cunoaşterii în domeniul alimentaţiei, nutriţiei şi aş sănătăţii. -Anexa 2 - Lista aditivilor alimentari. Este absolut necesară în orice lucrare de specialitate de acest gen. -Anexa 3 - Compoziţia energetică a unor alimente. Poate fi utilizată la calcului valorii energetice a unor raţii alimentare , dar şi în alte scopuri practice. Cartea Bazele alimentaţiei şi sănătatea va permite stabilirea unei punţi trainice de legătură între specialiştii din domeniul agroalimentar şi cei din domeniul nutriţional şi medical, astfel încât nutrim speranţa că obiectivele prioritare anterior menţionate vor deveni realitate în viitorul nu prea îndepărtat ! |
|
| PREFATA: Desi organismul uman functioneaza asemeni unui mecanism extraordinar, din nefericire, el sfarseste prin a se obisnui cu alimente foarte atractive din punct de vedere senzorial (dar lipsite de cele multe ori de valoare nutritionala) pe care le respinge la inceput. In acest sens, un exemplu elocvent il reprezinta cerealele crocante pentru micul dejun; aceste cereale sunt glucide „rele” in stare bruta, din cauza indicelui glicemic ridicat; ca si cum aceasta realitate alarmanta nu ar fi suficienta, companiile agroalimentare le trateaza industrial pentru a le transforma in glucide si mai „rele”; de exemplu, indicele glicemic al fulgilor de porumb Kellogg este superior celui al zaharului (Gagnon R., 2004, citat de Remesy C., 2008); in alti termeni, zaharul pe care unii consumatori au nefericitul obicei sa-l adauge peste cerealele de dimineata este mai putin daunator decat cerealele in sine. Actionand dupa strategia mai sus relevata, companiile agroalimentare isi asigura o clientela fidela pentru produsele lor; in plus, publicitatea facuta cerealelor vizeaza in special copii. Situatia este identica si pentru cateva lanturi celebre de fast - food. Intrebarea care se pune este una legitima: Sa fie oare initierea unui asemenea demers cu scopul de a obisnui copii cat mai curand posibil cu dependenta glicemica Indubitabil, este o strategie comerciala, dar profund inumana, prin inducerea in eroare a consumatorului. O astfel de strategie aminteste in mod izbitor de publicitatea facuta in trecutul nu prea indepartat unei marci de tigari, ce ii indeamna pe nefumatori (potentiali consumatori de tigari, printre care cei tineri ocupa o pondere importanta) sa se apuce de fumat; multi dinte noi stim ca primul fum inhalat da o senzatie dramatica; trecand peste acest stadiu de antrenament intensiv, incurajat cu mari eforturi de conditionarea sociala, corpul uman sfarseste prin a cere din nou exercitarea fumatului; in acest nou stadiu se declanseaza inceputul unei lungi relatii de sclavie fata de companiile producatoare de tigari. O astfel de relatie este extrem de profitabila pentru aceaste companii, dar si pentru guvernele tarilor respective, mai ales prin cuantumul deloc neglijabil al taxelor (accizelor) incasate anual. Paradoxal, desi intre tutun si cereale nu exista nicio legatura, trebuie precizat ca ambele sunt materii prime agroalimentare a caror valorizare se studiaza in aceleasi categorii de institutii de invatamant superior! Exemplele de mai sus ilustreaza in mod elocvent ca cea mai odioasa realitate, inainte de calitatea jalnica a numeroase alimente industriale, este publicitatea care incearca sa ne convinga de contrariu. Cea mai mare parte a cutiilor de cereale lauda meritele produsului si ale unei alimentatii sanatoase, ca o componenta esentiala a micului dejun al copiilor; in realitate, valorile nutritive ale micului dejun pe care il recomanda provin din laptele si din sucul de portocale care insotesc produsele cerealiere (care, in realitate, sunt de multe ori doar calorii „goale”); totusi, trebuie mentionat ca exista si produse din cereale integrale cu o certa valoare nutritiva prin bogatia lor in fibre, substante minerale si vitamine, care nu mai necesita o publicitate televizata agresiva! O alta industrie care a profitat si profita de pe urma unei alimentatii nesanatoase a populatiei este industria farmaceutica; in Canada, unde cetatenii sunt acoperiti de o asigurare medicala guvernamentala, riscul conflictului de interese este mai mic; in schimb, in SUA, tratamentul obezitatii este o veritabila mina de aur care nu se doreste a fi inchisa (in 2003, costurile tratamentelor legate direct de acest flagel se ridicau la 75 miliarde de dolari, aproape dublul sumei alocate in acelasi scop in 1986!). Date foarte recente care vizeza aceasta problematica sunt relevate in textul aferent Partii I a cartii. In realitate, aceste costuri nu reprezinta decat partea vizibila a unui aisberg mult mai impozant, dar dificil de cuantificat. Multi dintre noi viseaza la conspiratii mondiale ale magnatilor superpotenti financiar din tarile puternic dezvoltate, insa in realitate este vorba despre jocul cererii si ofertei ce guverneaza societatea capitalista in care traim; suplimentele alimentare si medicamentele nu s-ar inventa daca nu ar exista o solicitare reala pentru acestea. Intrebarea legitima care se pune este una de bun simt. Sunt vinovati numai producatorii de alimente procesate industrial si de tigarete (care ne obliga sa cumparam medicamente !) sau si consumatorii care refuza sa se informeze (despre alimente si despre medicamente), ignorandu-si astfel propria stare de sanatate, fie din indolenta (gestionarea defectuoasa a timpului, prioritizarea altor preocupari de natura profesionala sau extraprofesionala, ...), fie din dorinta de a-si satisface placerile (o cafea savurata la o tigara inainte sau dupa micul dejun, sau mai multe tigari savurate la un vin sau la o bere cu prietenii!) sau de a-si exercita obiceiurile (frecventarea regulata a restaurantelor unde se consuma produse fast food si junk food!) In opinia mea, vina trebuie impartita, insa consider ca exista si un al treilea vinovat; acest vinovat este reprezentat de factorii guvernamentali care nu au o strategie pe termen scurt, mediu si lung care sa garanteze securitatea alimentara si nutritionala a populatiei pe langa asigurarea permanenta a sigurantei alimentare si nutritionale a acestei populatii. Carenta majora consta in faptul ca nu exista o viziune holistica care sa integreze intregul flux agroalimentar care vizeaza: calitatea solului care devine din ce in ce mai poluat si contaminat si transmite poluarea si contaminarea resurselor vegetale dintre care unele devin alimente directe (fructe, legume, seminte, ...), iar altele surse de hrana pentru animale (care, la randul lor, devin materie prima pentru alimente destinate cinsumului uman); calitatea apelor, fie ele teritoriale curgatoare si statatoare sau extrateritoriale sub forma de mari si oceane, supuse unor poluari si contaminari din ce in ce mai agresive, ce transmit efectul lor vatamator pestilor si celorlalte produse marine ce ajung apoi pe masa consumatorului uman; procesarea industriala avansata a resurselor agroalimentare in scopul obtinerii de alimente aditivate care asigura un termen de valabilitate cat mai lung si insutiri senzoriale cat mai incitante, in detrimentul inocuitatii, al salubritatii si al valorii nutritive al acestor alimente; o informare necorespunzatoare a consumatorului prin lipsa notiunilor necesare ce ar trebui sa se gaseasca in continutul etichetei produsului (mai ales in privinta relevarii valorii nutritive), insotita de lipsa instruirii acestuia in sensul unei educatii alimentare si nutritionale corecte, eficiente si durabile; o lipsa de comunicare si de implicare a organelor de control care monitorizeaza retelele de distributie fata de consumatorii de alimente care sunt beneficiarii acestor retele. Daca se are in vedere si lipsa de preocupare privind elaborarea de produse alimentare destinate pentru alimentatia si nutritia grupelor vulnerabile ale populatiei, avem tabloul complet al unei situatii pe care nu gresim daca o calificam aproape dezastruoasa. Avand in vedere pericolele mai sus exemplificate referitoare la alimentatia actuala dezechilibrata in nutrienti si la obiceiurile nesanatoase de consum, cat si lipsurile semnalate in privinta inexistentei unei educatii alimentare si nutritionale a populatiei, a unei preocupari pentru elaborarea de alimente destinate grupelor vulnerabile ale populatiei, ale unei strategii alimentare si nutritionale pe termen scurt, mediu si lung care sa integreze toate elementele fluxului tehnologic de la sol, apa si samanta si pana la alimentul distribuit ajuns pe masa consumatorului, a fost elaborata cartea intitulata Bazele alimentatiei si sanatatea, care este primul volum al unui Tratat de stiinta alimentatiei si cunoasterea alimentelor. Acest proiect profesional reprezinta un semnal de alarma prin care sper intr-o reunire a tuturor fortelor academice (Academia de Stiinte Agricole si Silvice, in parteneriat cu Academia de Stiinte Medicale sub indrumarea Academiei Romane), stiintifice (Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, alte institutii specializate in stiinta solului si in cultura si productia plantelor de camp, horticola si zootehnica, Comitetul National pentru Alimentatie si Nutritie, Institutul National de Sanatate Publica, Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, ...), de decizie guvernamentala (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, Ministerul Sanatatii, Ministerul Mediului, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism - Directia Generala pentru IMM-uri si Cooperatie,...) si financiara (Banca Nationala a Romaniei, ...), dar si de stabilire a directiilor strategice de evolutie si dezvoltare viitoare a tarii (Presedintia Romaniei,...) in vederea elaborarii unui plan national unic care sa vizeze asigurarea si garantarea unei reale securitati alimentare si nutritionale in care preocuparea pentru siguranta alimentara si nutritionala sa devina una permanenta si majora, iar obiectivele mai sus mentionate sa prinda treptat viata! Aceasta carte se adreseaza tuturor specialistilor din domeniul agroalimentar, nutritional si medical, studentilor si cadrelor didactice din institutiile de profil deja mentionate si, nu in ultimul rand, tuturor celor interesati de problematica foarte actuala a alimentelor si a alimentatiei in scopul asigurarii si mentinerii unei stari de sanatate optime. Imi exprim recunostinta sincera si aprecierea profunda pentru toti cei care prin critica lor constructiva sub forma de sugestii, propuneri si idei vor permite imbunatatirea continutului unui viitor volum cu aceeasi tematica. Autorul |
|
| CUVINTE CHEIE: |