 |
COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI |
| CUPRINS: Cuvânt de început (acad. Marius Sabin Peculea) ................................................................ 1 Argument al autorilor ........................................................................................................... 3 Mesajul preşedintelui CNR-CME (Iulian Iancu) ................................................................ 7 Mesajul Directorului General Executiv CNR - CME (Gheorghe Bălan) ............................ 9 Rolul şi locul CNR-CME în sectorul energiei din România .............................................. 11 Partea I REPERE ISTORICE 1. Energia, factor vital pentru dezvoltarea societăţii umane ........................................ 17 2. Primele acţiuni - Scurt istoric al Consiliului Mondial al Energiei .......................... 21 3. Consiliul Mondial al Energiei în perioada interbelică. Înfiinţarea .......................... 27 4. Evoluţia, în timp, a structurii Consiliului Mondial al Energiei ............................... 30 5. Congresele Consiliului Mondial al Energiei .............................................................. 33 5.1. Succesiunea congreselor CME ............................................................................... 33 5.2. Perioada antebelică ................................................................................................ 34 5.3. Perioada postbelică ................................................................................................ 35 6. România şi Consiliul Mondial al Energiei ................................................................. 81 7. Activităţi proprii CNR-CME .................................................................................... 101 Partea a II-a EVENIMENTE ŞTIINŢIFICE ŞI EXPOZIŢIONALE ORGANIZATE DE CNR-CME 8. Conferinţe naţionale (selectare aleatorie) ................................................................ 111 8.1. Conferinţa Naţională a Energiei - `83 - 23 - 25/noiembrie/1983 ........................ 111 8.2. Conferinţa Naţională a Energiei - `92 - 15 - 18/iunie/1992 ................................ 114 8.3. Conferinţa Naţională a Energiei - `94 - 13 - 16/iunie/1994 ................................ 117 8.4. Conferinţa Naţională a Energiei - `96 - 01 - 05/septembrie/1996 - Neptun-Olimp ......................................................................................................... 122 8.5. Conferinţa Naţională a Energiei - `98 - 14 - 18/iunie/1998 - Neptun-Olimp ..... 128 9. Forumul Român al Energiei - FOREN ................................................................. 133 9.1. FOREN 2000, 10 - 14 septembrie 2000, Neptun-Olimp ..................................... 133 9.2. FOREN 2002, 09 - 13 iunie 2002, Neptun-Olimp ............................................... 137 9.3. FOREN 2004, 13 - 17 iunie 2004, Neptun-Olimp ............................................... 144 9.4. FOREN 2006, 11 - 15 iunie 2006, Neptun-Olimp ............................................... 151 9.5. FOREN 2008, 15 - 19 iunie 2008, Neptun-Olimp ............................................... 158 9.6. FOREN 2010, 13 - 17 iunie 2010, Neptun-Olimp. Ediţia jubiliară ..................... 169 9.7. FOREN 2012, 17 - 21 iunie 2012, Neptun-Olimp ............................................... 192 10. Evenimente tehnico-ştiinţifice şi expoziţionale ...................................................... 217 10.1. Conferinţe (selecţii anuale) ............................................................................... 217 10.2. Simpozioane/Seminarii (selecţiuni anuale) ....................................................... 257 10.3. Mese rotunde (selecţii anuale) .......................................................................... 274 Partea a III-a COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN al CME 11. Documente de organizare şi funcţionare ................................................................ 287 11.1. Introducere ........................................................................................................ 287 11.2. Documente de constituire .................................................................................. 288 11.3. Legislaţie pe baza căreia se întemeiază funcţionarea CNR-CME ..................... 293 11.4. Extrase importante ............................................................................................ 309 11.5. Documente de reglementare .............................................................................. 312 11.6. Teme generice, teme şi subiecte de interes (exemple) ...................................... 348 11.7. Evidenţa membrilor colectivi ............................................................................ 356 11.8. Platformă de colaborare a ONG-urilor, membre CNR-CME ............................ 379 11.9. Distincţii (exemple) ........................................................................................... 388 11.10. Asociaţia Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei ...... 391 11.11. Din activitatea Asociaţiei Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei .................................................................. 398 ANEXE (Legislaţia cu privire la asociaţii şi fundaţii) .................................... 401 Partea a IV-a FAPTE, PERSONALITĂŢI, AMINTIRI 12. Fapte .......................................................................................................................... 447 13. Personalităţi .............................................................................................................. 455 14. Evocări - amintiri .................................................................................................... 537 În loc de epilog ................................................................................................................ 583 Despre autori ................................................................................................................. 585 Anexă CD: ALBUM cu imagini din activitatea CNR-CME |
|
| PREZENTARE: ARGUMENT Asociaţia Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME) este principala asociaţie neguvernamentală şi multi-energetică din România care activează în domeniul energie mediu. De ce o monografia CNR-CME Pentru că autorii acestui volum au dorit să prezinte retrospectiv rolul CNRCME în evoluţia şi dezvoltarea sectorului energie-mediu din ţara noastră, subliniind realizările cele mai importante în cei 90 de ani de existenţă a acestei Asociaţii profesionale de elită, nuanţând rolul acesteia în lumea energetică naţională şi mondială şi creionând figuri notabile ale ştiinţei şi tehnicii româneşti cu rol covârşitor în dezvoltarea economică a ţării. Ideea alcătuirii unei monografii a Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei a fost sugerată prima dată, în 2004, la aniversarea a 80 de ani de existenţă a CNR-CME, de către Călin-Andrei Mihăileanu, care vreme de 30 de ani a fost secretarul general al acestei Asociaţii, contribuind în modul cel mai activ la promovarea energeticii româneşti şi a specialiştilor săi la nivel mondial. După retragerea sa din activitate, destinele CNR-CME au fost preluate, succesiv, de domnii Mihai Pop, Jean Constantinescu, Vasile Rugină şi Gheorghe Bălan, fiecare aducându-şi o meritorie contribuţie la dezvoltarea şi consolidarea Asociaţiei şi la recunoaşterea ei pe plan mondial drept una din cele mai active şi mai bine organizate asociaţii profesionale din lume. Trebuie să subliniem sprijinul moral şi financiar pe care Ministerul Energiei, (sub toate denumirile avute pe parcursul istoriei sale din 1924 până în 1990), devenit ulterior RENEL l-a acordat CNR-CME până în anul 1997 când organizaţia şi-a luat soarta în mâini, acţionând pentru dobândirea independenţei şi personalităţii juridice, devenind o organizaţie neguvernamentală cu scop nelucrativ, partener strategic pentru alte organizaţii, asociaţii şi fundaţii în domeniul energiei şi al mediului din România. Pe baza schiţei de cuprins prezentată în anul 2011 de regretatul inginer şi reporter de ştiinţă Mihai Olteneanu, autorii monografiei au început anevoioasa dar plăcuta muncă de cercetare, căutare, strângere şi selectare de informaţii, documentaţii şi documente pentru a oferi cititorilor un volum cât mai cuprinzător de informare privind activitatea CNR-CME în cei 90 de ani de fiinţare. Volumul este structurat în patru părţi care cuprind câteva repere istorice ale Consiliului Mondial al Energiei (ce includ şi momentele de început ale Comitetului Naţional Român), activităţile organizate şi derulate de CNR-CME, actele normative şi de reglementare privind funcţionarea asociaţiei şi, în final, amintiri cu şi despre unele din personalităţile marcante cu rol activ în viaţa CNR-CME şi ai domeniului energie-mediu, în ansamblul său. Autorii au grupat, în prima parte, momentele de început şi de zbucium ale CME, ca organizaţie integratoare şi ale CNR, ca membru constitutiv. În limita surselor de documentare rămase sau accesibile, în partea a doua au fost înscrise (nu suficient de exhaustiv cum poate ar fi fost de interes) acţiunile directe întreprinse de CNR-CME, cu teme dezbătute, vorbitori, participanţi, concluzii, recomandări. Înscrierea nominativă precum şi imaginea fotografică a multor vorbitori şi/sau organizatori sperăm să aibă în ochii cititorului şi rolul de nostalgic remember. Partea a treia şi-a propus să strângă, pe de o parte, o serie de acte normative de formare şi funcţionare, iar pe de altă parte o grupare selectivă de documente (din peste douăzeci) de organizare şi funcţionare proprii ale asociaţiei, precum şi câteva distincţii obţinute în cursul anilor. În fine, autorii s-au gândit să înscrie în partea a patra, şi ultima, o serie de informaţii despre oamenii care au însemnat „ceva” pentru sectorul de energie-mediu din România, dar şi pentru viaţa zbuciumată şi intensa activitate a Asociaţiei Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei. La prima întâlnire de constituire a asociaţiei mondiale a energiei de la Wembley- Londra 1924, România, prin cei doi reprezentanţi ai săi (eminenţii specialişti români Constantin Buşilă şi Constantin I. Budeanu) s-a înscris ca membru fondator al asociaţiei Consiliul Mondial al Energiei numit la început Conferinţa Mondială a Energiei. Întorşi în ţară, C. Buşilă şi C.I. Budeanu au prezentat guvernului liberal al vremii rezultatele întâlnirii, scopurile şi modul de implicare al organizaţiilor profesionale în sprijinul administraţiei centrale pentru dezvoltarea pe plan naţional a tuturor formelor de energie, în strânsă colaborare cu eforturile din ţările participante, în scopul implementării unitare a celor mai noi cuceriri tehnico-inginereşti din domeniu şi al cercetării aplicate, în ideea dezvoltării unor sisteme energetice locale şi interconectabile. Profitând de nou apăruta „Lege pentru persoanele juridice, asociaţiuni şi fundaţiuni” (Legea nr. 21 publicată în M.Of. nr. 027 din 02/06/1924 - Legea Mârzescu; vezi partea III), regele Ferdinand I a promulgat, în toamna anului 1924, propunerea legislativă de înfiinţare a „Asociaţiunii profesionale române pentru cooperare şi cercetare în domeniile energiei şi al industriei electrotehnice”. Asociaţiunea nou înfiinţată nu avea personalitate juridică şi funcţiona ca entitate voluntară pe lângă structura guvernamentală care administra sectorul energiei electrice, şi al gazelor naturale, dezvoltând colaborări cu sectoarele petrol, cărbune, hidro, alte surse de energie. În ritm cu zbuciumul economico-politic al României, al Europei în ansamblul său şi al lumii în plan mai larg, activitatea noii Asociaţiuni nu s-a putut manifesta plenar, şi nici ca o structură organizată, cu programe proprii desprinse din nevoile la zi şi de perspectivă ale dezvoltării economice şi material-spirituale ale societăţii moderne. Criza economică mondială de la sfârşitul deceniului al treilea-începutul deceniului al patrulea al veacului al XX-lea şi-a pus o nefericită amprentă pe întreaga desfăşurare a vieţii oamenilor din ţările cuprinse de pecinginea curbelor de sacrificiu, galoparea spre în sus a volumului şomajului, adâncirea crizei materiale şi mai ales morale. Pe acest fundal întunecat şi-au început creşterea tendinţele revanşarde şi de lărgire a „spaţiului vital” ce au culminat cu declanşarea şi desfăşurarea tragicului război al doilea mondial. Persoane de elită din mediul universitar şi al cercetării aplicate de la noi şi de aiurea nu au încetat, însă, nici în aceste condiţii să scormonească ideatic prezentul şi viitorul energiei, văzând în acest domeniu al tehnicii şi al resurselor izvorul dezvoltării tuturor celorlalte domenii ale vieţii, atât a celei materiale, cât şi a celei spirituale. După schimbarea radicală a principiilor de proprietate, precum şi a modului de producţie, începând cu 1948-1949 România a trecut la un sistem „planic-proporţional” de dezvoltare, energiei fiindu-i alocat locul principal de asigurare a suportului dezvoltării de orice formă. Astfel, după crearea Consiliului Economic de Ajutor Reciproc (CAER) al statelor aparţinătoare şi/sau dependente de blocul sovietic, România a acţionat activ în structurile tehnice şi ştiinţifice ale acestui Consiliu, menţinându- şi totodată participarea la structurile de lucru ale CME şi, respectiv, CIGRE (fondat în 1926 la care, ca şi în cazul CME, România este, de asemenea, membru fondator prin acelaşi neobosit Constantin Buşilă). Începând cu anul 1980 în care devenise clar falimentul industrializării şi al colectivizării, fără respectarea principiilor şi legităţilor obiective, al unei economii scăpate de sub control şi de sub spectrul raţionalului, România a trecut la construcţia unor obiective industriale megalomanice şi energofage, fără a se ţine cont de existenţa sau nonexistenţa resurselor, fără a avea în vedere decalajul tehnologiilor faţă de lumea avansată şi, lucru deloc de neglijat, al cerinţelor de piaţă şi al opiniilor specialiştilor. În aceste condiţii, colaborarea cu CME a început să cunoască serioase sincope: Comitetului Naţional Român nu i s-au mai alocat resursele financiare pentru plata cotizaţiilor anuale la CME (legea de atunci interzicea plăţile în valută pentru orice fel de acţiuni de colaborare externă). Nici participarea individuală a specialiştilor români, membri ai CNR, nu mai era permisă şi nici posibilă, atât din lipsa resursei financiare, dar mai ales din pricina blocajului total al circulaţiei ideilor şi al persoanelor, cu toate că România era cosemnatară a Actului Final de la Helsinki al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Toate cele expuse mai sus sugerează, credem, o reală istorie cu suişuri şi coborâşuri, o istorie ce se întinde, iată, pe o perioadă de aproape un secol. Acum, când CNR-CME funcţionează ca o structură de largă respiraţie în domeniul vast energie-mediu, a sosit momentul împărtăşirii în mod concis a întregii poveşti urmărind mai multe ţinte, între care: − cinstirea memoriei înaintaşilor gândirii sistemice în formarea şi devenirea domeniului energie ca temelie pentru toate celelalte domenii ale vieţii materiale şi spirituale ale societăţii; − oglindirea principiului că ceea ce se face cu pasiune, cu simţul datoriei, al patriotismului şi al dragostei faţă de propria profesiune conduce, invariabil, la rezultate remarcabile; − oferirea contemporanilor noştri şi a viitoarei generaţii de specialişti a unui model superior de organizare şi de integrare socio-profesională la nivel competitiv. Prezenta lucrare se doreşte a fi un generator de opinii şi un semnal pentru forurile superioare de administrare a treburilor ţării şi factorilor de decizie economici şi politici că nu trebuie sub nicio formă ignorată o structură de elită care adună la „aceeaşi masă” tot ce are ţara, la un moment dat, mai performant în domeniul academic şi cel al cercetării, al producţiei materiale şi al orientărilor de piaţă şi care, în orice moment, poate oferi soluţii valoroase, ancorate în realitatea societăţii româneşti şi în progresele tehnologice existente pe plan mondial. Volumul de faţă este doar un început. Nu este complet, nu este perfect. Este tot ce am putut, cu greu, aduna şi asambla într-un concept unitar pe care să-l prezentăm cititorilor, ca momente edificatoare ale istoriei de nouăzeci de ani de existenţă a CNR-CME. Lăsăm bucuria şi plăcerea generaţiilor viitoare pentru a îmbogăţi ca formă şi/sau conţinut strădania noastră pe care v-o dăruim cu căldură şi sinceritate. Autorii |
|
| PREFATA: Când vrei să evaluezi un lucru din punctual tău de vedere, îţi pui cea mai simplă şi directă întrebare: la ce îmi este el util Pot trăi şi fără el Apa, aerul, hrana sunt lucruri fără de care viaţa ne-ar fi imposibilă. Odată cu dezvoltarea omenirii, prin priceperea sa, omul şi-a creat lucruri utile pentru existenţa lui, uşurându-i traiul şi lăsându-i timp pentru a savura scurta lui existenţă pe acest pământ. Nu cred că greşesc spunând că cel mai important lucru după apă-aer-hrană a fost şi este energia, hrana activităţii noastre, cea care mişcă totul şi care s-a dezvoltat sub diferite forme, din necesităţi şi din curiozitate. Raportată la populaţie, cea mai răspândită formă de energie este electricitatea, care printr-o pereche de fire pătrunde în casele oamenilor, aducându-le confortul bine cunoscut azi. Această utilitate, de mare răspândire, a pus problema surselor, producerii, impactului cu mediul şi distribuţia ei, depăşind ca importanţă graniţele ţărilor şi chiar ale continentelor. Reuşita unei activităţi depinde de buna ordonare a ideilor, aşa că o seamă de oameni cuminţi, cum îi numesc eu, din 40 de ţări - inclusiv România - s-au întâlnit într-o conferinţă la Londra în ziua de 15 iulie 1924, pentru a căuta, împreună, cele mai bune soluţii privind dezvoltarea problemelor legate de energie şi a permite ştafetei pornită de la sine să fie un lanţ funcţional până la distribuţie. Si aşa s-a născut Consiliul Mondial al Energiei. În cadrul activităţii Consiliului Mondial al Energiei, România a avut o contribuţie, atât la nivel mondial, cât şi la nivel zonal, cu precădere ca «la ea acasă». Monografia de faţă s-a dorit de autori să fie în acelaşi timp şi istorie şi document, să consemneze contribuţia nominală a membrilor ei, astfel încât să fie un model pentru generaţii. Prin această carte se aduce un omagiu şi recunoştinţă pentru toţi cei care au crezut, au luptat şi au izbândit în valorificarea ideilor lor îndreptate spre dezvoltarea şi binele societăţii în care trăim. Ca întotdeauna, Editurii AGIR trebuie să-i mulţumim pentru promovarea realizărilor inginereşti şi pentru sprijinul pe care îl acordă publicaţiilor educative din acest domeniu. Şi nu pot uita de un profund vizionar al acestei lumi, pe care România şi românii l-au avut şi care în «Satira I» ne spune: «Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâiu şi singur! Eată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl... Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii» (Mihai Eminescu - Convorbiri Literare - februarie 1881) Punctul acela nu-l vom putea crea niciodată, în schimb el ne poate orienta calea pe care să păşim în viitor. Acad. Marius Sabin Peculea |
|
| CUVINTE CHEIE: |