	ELECTRONICA ROMÂNEASCĂ, O ISTORIE TRĂITĂ. VOL. IV.
	CUPRINS: CUPRINS PrefataVII I.Intreprinderea Electromagnetica (Constantinescu Jean, Millea Nona) 1 I.1.Scurt istoric1 I.2.Perioada 1930 - 19483 I.2.1.Principalii indicatori tehnico-economici5 I.2.2.Tipuri de produse realizate6 I.3.Perioada 1948-19907 I.3.1.Investitii si utilizarea lor7 I.3.2.Structura si evolutia fondurilor fixe9 I.3.3.Forta de munca12 I.3.4.Productia IEM14 I.3.5.Exportul16 I.3.6.Productivitatea muncii16 I.3.7.Cheltuieli de productie la 1.000 lei productie marfa17 I.3.8.Beneficiile18 I.3.9.Produse si tehnologii18 I.3.9.1.Productia fizica a IEM18 I.3.9.1.1.Productia civila19 I.3.9.1.2.Productia militara25 I.3.9.2.Tehnologii33 I.3.10.Electromagnetica si oamenii sai in perioada 1950 - 199036 I.4.IEM dupa 1990 - in comunicate AGERPRES39 I.4.1.Comunicate Agerpres39 I.4.2.Cum a trecut Electromagnetica de la productia de telefoane cu disc la piese pentru Ferrari si magazin on line pentru sisteme cu LED-uri 43 I.4.3. EVOLUTIE: Transformata intr-o afacere de succes „Electromagnetica”, sau cum si-au reinventat salariatii propria fabrica 48 I.4.4.Principalele date economice ale Electromagnetica S.A.49 I.5.Album Electromagnetica 1970 - 1990 (Scarlatescu Agenor) 53 I.5.1.Telefoane de companie55 I.5.2.Centrale telefonice de companie 58 I.5.3.Echipamente de multiplexare de companie62 I.5.4.Aparatura pentru alarmarea unitatilor si marilor unitati65 I.5.5.Fise cu caracteristici tehnice66 I.6.Amintiri, Ganduri 81 I.6.1.Cateva date despre serviciile Constructor Sef I si II (Fischer Max)81 I.6.2.Cateva date despre activitatea de cercetare-proiectare, in prezent (Costinescu Petre) 82 I.6.3.Legenda „armei” laser romanesti din 1968 (Millea Nona)84 II.Electronica in Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor - MTTc89 II.1.Principalele date cronologice privind istoria telecomunicatiilor in Romania (Millea Nona) 89 II.2.Cercetarea stiintifica pentru telecomunicatii in Romania (Stanciulescu Ion, Stefanescu Sofronie) 102 II.2.1.Directii principale de cercetare102 II.2.1.1.Domeniul radio-TV102 II.2.1.2.Domeniul telefoniei103 II.2.1.2.1.Transmisiuni telefonice103 II.2.1.2.2.Centrale telefonice104 II.2.1.3.Utilizarea tehnicii de calcul105 II.2.1.4.Activitatea de colaborare nationala si internationala105 II.2.1.5.Alte efecte ale activitatii de cercetare din telecomunicatii105 II.2.1.6.Sectorul de cercetare din sectorul postal106 II.2.2.Orientarea activitatii dupa anul 1990106 II.2.3.Addenda coordonatorului la subcap. II.2: „Cercetarea Stiintifica pentru Telecomunicatii in Romania” (Millea Nona) 114 II.2.3.1.Realizari IPTc in telefonie, telegrafie, posta, selectie de date din surse 114 II.2.3.2.Realizari ale IPTc in domeniul radio-TV, selectie de date din surse 116 II.3.Amintiri117 II.3.1.File din istoria ICPTc (LCT) (Stefanescu Sofronie)117 II.3.2.Amintiri personale din Institutul de Cercetari in Telecomunicatii, 1957-1980 (Sinnreich Henry) 122 II.4.Transmisiuni la mare distanta in telecomunicatii - cabluri si fibre optice versus transmisiuni prin radio (Chirica Andrei, Dobre Ion) 129 II.4.1.Transmisiuni analogice129 II.4.2.Inceputurile transmisiunii digitale131 II.4.2.1.Perioada 1990 - 2000132 II.4.2.2.Perioada 2000 pana in prezent136 II.4.3.Concluzii136 II.5.Transmiterea datelor si echipamente pentru transmisii de date (Guran Marius, Pana Liviu, Rusan Mihai, Staicut Eugen) 136 II.5.1.Generalitati136 II.5.2.Retele de calculatoare138 II.5.3.Valorificarea cercetarilor si experimentarilor realizate in domeniul transmisiei de date, prelucrarii si retelelor de calculatoare 139 II.6.Productia de echipamente electronice in MTTc140 II.6.1.ICRET - Intreprinderea de Constructii si Reparatii Echipamente de Telecomunicatii (Millea Nona) 140 II.6.2.ICRET la ceas aniversar - 1987142 II.6.2.1.ICRET 1967 - 1987 scurt istoric (Varga George)142 II.6.2.2.Radiocomunicatiile - trecutul si viitorul ICRET (Stanescu Gheorghe) 144 II.6.2.3.Echipamente de microunde fabricate in ICRET (Badiu Gheorghe) 146 II.6.2.4.Contributia ICRET la introducerea microprocesoarelor in telecomunicatiile din Romania (Albu Voicu) 148 II.6.2.5.Instalatii pentru siguranta circulatiei feroviare fabricate la ICRET (Surdulescu Barbu) 151 II.6.3.Marturii document. Din activitatea ing. Ilias Dutescu la realizarea emitatoarelor radio si CIF-urilor in cadrul ICRET (Dutescu Ilias) 152 II.6.4.Translatoare de televiziune (material primit prin Dutescu Ilias)165 II.6.5.Reconditionarea tuburilor electronice de putere (Chiribelea Mihai)166 II.7.Marturii document. Din activitatea ing. Gavrila Zgunea la Institutul de Cercetari si Proiectari Telecomunicatii (Zgunea Gavrila) 173 II.7.1.Activitatea profesionala in Romania174 II.7.2.Radiorelee178 II.7.2.1.Cum am invatat din greseli178 II.7.2.2.Cate ceva despre extinderea telefoniei interurbane178 II.7.2.3.Statia de sol Cheia179 II.7.3.Radiocomunicatii mobile (proiectul RM)180 II.7.4.Instalatii de protectia navigatiei aeriene (PNA) referitor la dezvoltarea si modernizarea Aeroportului Baneasa 182 II.7.5.Sonorizare183 II.7.6.Cateva recompense185 II.7.7.Epilog185 II.8.Amintiri. Intoarcerea in timp (Rogoz Valcea)186 II.9.Addenda coordonatorului. Industria electro romaneasca de „jeguri” (Millea Nona) 190 Anexa II.9.1. Email-uri202 III.Electronica la Radioteleviziunea Romana. Departamentul Tehnic si Baza de Autoutilare 211 III.1.Argument (Baznosan Razvan)211 III.1.1.Directia tehnica a Radiodifuziunii si unitatile din subordinea acesteia (1928 - 1956) 211 III.1.2.Alte preocupari ale Directiei Tehnice a Radiodifuziunii Romane213 III.1.3.Departamentul Tehnic al Comitetului de Stat pentru Radio si Televiziune (1956 - 1973) si unitatile din subordinea acestuia 214 III.1.4.Exploatarea si intretinerea la RTR216 III.1.5.Activitatea la Baza de Autoutilare a Radioteleviziunii Romane (1973-1994) 217 III.1.5.1.Organizarea BA a RTR217 III.1.5.2.Echipamente, instalatii si obiective realizate la DT si BA220 III.1.5.3.Despre modernizare, inventii, inovatii, dotare220 III.1.5.4.Extinderea Centrului TV si Noua Casa Radio220 III.1.6.Sonorizarea, sarcina suplimentara pentru BA222 III.1.7.Realizari ale Bazei de Autoutilare, remarcabile si astazi, pentru RTR225 III.1.7.1.Carele de reportaj pentru TV Color225 III.1.7.2.Aparate realizate de BA229 III.1.8.Realizari ale BA a RTR pentru alte institutii: Instalatia de televiziune de la Academia „Stefan Gheorghiu”, Academia de Politie, Sala Palatului s.a. 230 III.1.9.Participarea la activitatile OIRT si la Centrul Tehnic de la Praga232 III.1.10.Transferarea producerii de aparate profesionale, din portofoliul BA a RTR, catre industrie 232 III.1.11.Aspecte economice233 III.1.12.Multumiri, dorinte si sperante ale autorului235 Anexa III.1.1. Studiul asupra activitatii si organizarii Bazei de Autoutilare237 Anexa III.1.2. Echipamente necesare248 III.2.Buletinul tehnic al Radioteleviziunii Romane (Batuca Georgeta)251 III.3.Obiective complexe, unele de interes national, realizate de specialistii RTR ai Bazei de Autoutilare 258 III.3.1.Casa Radio (Wegener Nicolae, Batuca Georgeta)258 III.3.1.1.Addenda. Societatea de Radiodifuziune, Casa Radiodifuziunii (Ricci Tiberiu) 262 III.3.1.2.Addenda. Societatea Romana de Radiodifuziune, Departamentul Tehnic, la 75 de ani de la infiintarea postului public de Radio din Romania (Ilie Mihai) 264 III.3.1.3.Addenda. Reglementarea si coordonarea frecventelor din benzile de Radiodifuziune (Ianculescu Radu) 267 III.3.2.Sala de Concerte a Radiodifuziunii Romane (acum sala de Concerte „Mihail Jora”) (Poenaru Delia) 271 III.3.2.1.Addenda. Societatea de Radiodifuziune, Studioul de Concerte (Ricci Tiberiu) 274 III.3.2.2.Addenda. Arhitectura sunetului (Rebreanu Nora) 275 III.3.3.Sala Palatului (Poenaru Delia)276 III.3.4.Centrul de Televiziune Bucuresti (Wegener Nicolae, Batuca Georgeta) 279 III.3.4.1.Addenda. „Devenirea” Televiziunii Romane, de la Studiourile din Moliere la Centrul de Televiziune din Calea Dorobantilor (Mircea Dan) 285 III.3.4.2.Addenda. Arhitectura (Ricci Tiberiu) 288 III.3.4.3.Addenda. Prelucrarea filmului in Centrul de Televiziune. Rolul inregistrarilor pe pelicula in programele de televiziune (Fleschiu Dumitru) 291 III.3.5.Instalatia de televiziune in circuit inchis la Academia „Stefan Gheorghiu” (Batuca Georgeta) 294 III.3.6.Realizarea prin Autoutilare a unui Car de Reportaj pentru televiziunea alb-negru (Batuca Georgeta) 296 III.3.7.Care de reportaj pentru televiziune in culori PAL (Batuca Georgeta) 297 III.3.7.1.Addenda. Amintiri despre realizare Car de reportaj TV Color „Automecanica” Medias (Bustan Vladimir) 305 III.3.7.2.Addenda. „Carul Cinci” - epoca lui Pericle in TV, pentru unii dintre noi (Martu Mihai) 307 III.3.8.Instalatie de sonorizare mobila de mare putere (Baznosan Razvan, Ionescu Radu) 308 III.3.9. Jocurile Mondiale Universitare Bucuresti, 19 - 30 iulie 1981 (Batuca Georgeta) 314 III.4.Inovatii ale personalului tehnic din RTR317 III.4.1.Inlaturarea tensiunilor parazite in cabluri coaxiale (Danila Teodor)317 III.4.2.Instalatie pentru anuntarea orei exacte (Alpert Manfred)318 III.4.3.Dispozitiv pentru acordarea orgii Hammond m-100 din Studioul T8 al Casei Radio (Ionescu Radu, Cristofor Andrei, Dragne Alexandru) 318 III.4.4.Instalatie de introducere a sunetului distinctiv de reluare (Ilie Mihai, Popea Aurin) 319 III.5.Aparate produse in cadrul Bazei de Autoutilare, descrise in Buletinele Tehnice 319 III.6.Aparate produse in Baza de Autoutilare, fara descriere in Buletinele Tehnice 321 III.6.1.Instalatie pentru determinarea parametrilor acustici aferenti spatiilor inchise (Lupascu Constantin) 321 III.6.2.Blocuri electronice de comanda gradata a iluminatului tehnologic si blocuri electronice de forta pentru aparate de iluminat (Florea Ion) 322 III.6.3.Mixer video color PAL (Florea Ion) 323 III.7.Participarea la Organizatiile internationale OIRT/EBU (Sandu Rafael, Mircea Dan) 323 III.7.1. Addenda. EBU - European Broadcasting Union (Batuca Georgeta)327 III.7.2. Addenda. Grupa de Studii 2 (Poenaru Delia)327 III.7.3. Addenda. Grupa de Studii 2. Experti in terminologie (Poenaru Delia) 328 III.8.Carti publicate de inginerii Radioteleviziunii Romane 328 III.9.Pe taramul creatiei inventive in televiziune (Mitrofan Gheorghe)329 III.9.1 Addenda coordonatorului la subcap III.9. Despre Buletinele Tehnice347 IV.Productia de echipamente electronice in MEE - Ministerul Energiei Electrice 349 IV.1.Scurt istoric (Millea Nona)349 IV.2.MEE utilizator de echipamente electronice350 IV.3.MEE de la utilizator la producator de echipamente electronice356 IV.4.Fabricatia de relee de protectie la ICEMENERG (Zimand Rudolf)361 Anexa IV.4.1. MEE - ICEMENERG - Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice 368 Anexa IV.4.2. RENEL - GSCI - ICEMENERG - Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice 373 Anexa IV.4.3. Destinatia produselor cu profil electronic fabricate de ICEMENERG in 1984 376 IV.5.Amintiri, Marturii. Electronist in lumea energeticienilor (Daescu Ionita)386 IV.5.1.Amintiri despre ICEMENERG386 IV.5.1.1.La ICEMENERG Sibiu388 IV.5.1.2.La ICEMENERG Bucuresti393 IV.5.1.2.1.La Mecanicul Sef397 IV.5.1.2.2.In cercetare400 IV.5.2.Dupa Revolutie408 IV.5.3.Ultimii ani la ICEMENERG413 IV.5.4.Incheiere415 V.Electronica la IFA - Institutul de Fizica Atomica417 V.0.Despre IFA417 V.1.Peste jumatate de secol de electronica nucleara la IFA - O istorie traita (Pascovici George) 419 V.1.1.Inceputurile din perioada anilor „50”419 V.1.2.Perioada de inceput si expansiunea pana la maturitate, in anii 1952 - 1977 420 V.1.2.1.Electronica dezvoltata in Laboratorul de Proiectare Electronica 424 V.1.2.2.Electronica Nucleara dezvoltata in Laboratorul Electronica Nucleara, Aparatura pentru preluare/prelucrare date in fizica experimentala 427 V.1.2.3.Un exemplu de succes, rezultatele experimentale deosebite de fizica nucleara obtinute la Ciclotronul U120 430 V.1.3.Perioada 1977 - 1990 dupa marea reorganizare a structurii IFA, disparitia IFA si aparitia noii structuri - ICEFIZ 432 V.1.3.1.Caracterizarea perioadei ca perioada de „maturitate” profesionala, cu mai multe realizari de electronica nucleara, in stransa colaborare cu cercetarea de Fizica Experimentala ... (Caprini Mihai) 433 V.1.3.2.Comanda-Controlul Instalatiei de Postaccelerare ALIGATOR (1979-1982) 436 V.1.3.3.Un capitol de istorie foarte delicat: Asimilarea de Aparatura Dozimetrica pentru CNE (Unitatile 1 si 2)440 V.1.3.3.1.Varful de lance. Spectrometru gama cu detector de Ge de inalta rezolutie 442 V.1.3.3.2.Un capitol hilar de istorie, mai greu de crezut tehnic, legat de extinderea programului de „Asimilare Echipamente de Aparatura Dozimetrica” destinate CNE-Cernavoda” la Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului 445 V.1.3.4. Analizorul multicanal transportabil, tip AMCT - 500 (Constantin Florin) 446 V.1.3.5. Analizorul multicanal cu interfata IBM-PC (Mihai Nelu, Catanescu Vasile) 448 V.1.4. Perioada de dupa 1990: de la extazul general la agonia electro-nicii nucleare, dar cu multe solutii punctuale, viabile si de succes 450 V.1.4.1.Calorimetru electromagnetic prin stopare [WILLI]454 V.1.4.2.Colaborari internationale multinationale, in special la CERN si FAIR 458 V.1.4.2.1.Dezvoltari de subansamble de detectori si electronica de FEE pentru TRD din cadrul aranjamentul experimental ALICE-CERN 458 V.1.4.2.2.Participarea la realizarea unor sisteme de achizitie a datelor la CERN 460 V.1.4.3.Colaborari internationale bilaterale IFIN - IKP - Universitatea din Koln (Germania) - (Pascovici George) 463 V.1.5.Electronica Nucleara - Quo Vadis (Mihai Nelu, Pascovici George)469 V.1.5.1.Evolutia sistemelor modulare noi din electronica nucleara. Care este tendinta de evolutie intre sisteme stand-alone versus sisteme modulare 470 V.1.5.2.O intalnire neasteptata cu un reprezentat din Diaspora romaneasca din electronica de varf ... 473 V.2.Consideratii pe marginea activitatii de microproductie electronica pe Platforma Magurele (Patrutescu Mihai) 477 V.2.1.Despre Fabrica de Aparatura Nucleara - FAN477 V.2.2.Productia aparaturii de electronica nucleara487 V.2.2.1.Sonde si detectori de radiatii490 V.2.2.1.1.Sonda cu scintilatie tip S-19-1M490 V.2.2.1.2.Sonda spectrometrica tip TSP-50491 V.2.2.1.3.Sonda de suprafata tip S50/1.0492 V.2.2.1.4.Sonda de mica adancime tip S32/1492 V.2.2.1.5.Sonda cu contori Geiger-Muller493 V.2.2.1.6.Sondele cu contori Geiger-Muller tip SG-1 si SG-3 493 V.2.2.1.7.Sonda „Alfa - Beta” de tip SAB493 V.2.2.1.8.Sonda pentru detectia neutronilor493 V.2.2.1.9.Sonda de raze X494 V.2.2.1.10.Detectorii cu semiconductori494 V.2.2.1.11.Caseta fotodozimetrica tip FD III-B495 V.2.2.2.Surse de alimentare de joasa si inalta tensiune496 V.2.2.2.1.Sursa de alimentare dubla de joasa tensiune de tip MULTI STAB 235 496 V.2.2.2.2.Cadru cu sursa in Standard NIM tip ST-614 si tip SI-614 496 V.2.2.2.3.Sursa tip STF 3010 T498 V.2.2.2.4.Sursa tip SIT 5040 RV498 V.2.2.2.5.Sursa de inalta tensiune tip SIT 5100498 V.2.2.2.6.Sursa de inalta tensiune - DETECTOR BIAS model 1134499 V.2.2.3.Aparatura dozimetrica si de masura si control cu radiatii499 V.2.2.3.1.Avertizor individual de radiatii nucleare, tip CIP 104 A si CIP 104 AS 500 V.2.2.3.2.Semnalizator de radiatii ionizante tip SRI 78500 V.2.2.3.3.Dozimetru integrator, tip MINI-DOSE-178501 V.2.2.3.4.Dozimetru semnalizator individual digital, tip DSID-1 502 V.2.2.3.5.Complet dozimetric termoluminiscent gama-neutronic, tip AD-24 503 V.2.2.3.6.Radiometru tip GAMARAD DL-7504 V.2.2.3.7.Radiometru tip UNIRAD-375506 V.2.2.3.8.Radiometru pentru prospectiuni geofizice si explorari miniere, tip RPM 176 506 V.2.2.3.9.Debitmetru de raze X cu camera de ionizare tip DRX 176 507 V.2.2.3.10.Debitmetru tip CODRA 13508 V.2.2.3.11.Contaminometru beta gama tip CMBG 04508 V.2.2.3.12.Monitor de fond gama fix, tip M F G509 V.2.2.3.13.Monitor portabil, tip MABG - 3100509 V.2.2.3.14.Releu de radiatii gama tip RRG 76510 V.2.2.3.15.Releu de radiatii tip RELS - 2 SM510 V.2.2.3.16.Nivelmetru industrial de nivel constant tip NIR-80510 V.2.2.3.17.Nivelmetru tip NIVELEX 75 M511 V.2.2.3.18.Acvaradiometru tip C.A.-77512 V.2.2.3.19.Analizor de raze X cu fluorescenta tip POXA - 6 513 V.2.2.4.Aparatura modulara in Standard NIM si CAMAC. Lanturi de masurare 514 V.2.2.4.1.Preamplificatorul de zgomot mic tip 1141523 V.2.2.4.2.Amplificatorul spectrometric tip 1112523 V.2.2.4.3.Amplificatorul cu filtraj tip 1113523 V.2.2.4.4.Amplificatorul model 1115524 V.2.2.4.5.Poarta liniara model 1183524 V.2.2.4.6.Modulul TIMER tip 1052525 V.2.2.4.7.Ratmetrul liniar tip NIM 1092526 V.2.2.4.8.Analizorul monocanal tip NIM 1122526 V.2.2.4.9.Modulul NIM tip SCALER 1043528 V.2.2.4.10.Numaratorul Nuclear Portabil, tip NNP 78528 V.2.2.5.Aparatura de uz general; Ansambluri de masurare si control; Aparatura pentru tehnica vidului 528 V.2.2.5.1.Numaratorul NUMECINT 88528 V.2.2.5.2.Vacuummetrul termic si ionic tip VTI 336-74530 V.2.2.5.3.Cronometrul Electronic Digital, tip CED-439535 V.2.2.5.4.Turometrul tip TED-439535 V.2.2.5.5.Analizoare multicanal538 V.3.Istoria de inceput a laserilor in Romania (Popescu Ion M.)544 V.4.Dezvoltarea electronicii nucleare in anii 1955 - 1964 (Dumitrescu Radu) 547 V.4.1.Aparatura standard de laborator si pentru aplicatiile radioizotopilor547 V.4.2.Aparate folosite in aplicatiile radioizotopilor in industrie553 V.4.3.Electronica specifica experientelor de fizica nucleara fundamentala555 V.5.Realizari in domeniul magnetometriei la Institutul de Fizica Atomica - Bucuresti (Ciobanu Iuliu Mircea) 559 V.6.Magnetometrie, detectie magnetica si o istorie traita a electronicii la Iasi (Baltag Octavian) 563 V.6.1.Scurt istoric al masurarilor magnetice din Romania563 V.6.2.Inceputuri565 V.6.3.Traductori de camp magnetic567 V.6.3.1.Ferosonde saturabile567 V.6.3.2.Ferosonda „Multiflux”570 V.6.3.3.Ferosonde cu miez de ferita572 V.6.3.4.Ferosonde cu ferofluid572 V.6.3.5.Traductori inductivi573 V.6.4.Magnetometre de laborator573 V.6.4.1.Magnetometre cu ferosonda574 V.6.4.2.Magnetometru cu dublu pompaj576 V.6.4.3.Gaussmetre cu ferosonda576 V.6.4.4.Teslametre cu sonda Hall579 V.6.4.5.Magnetometre pentru campuri alternative580 V.6.4.6.Instalatie electronica de masurare a magnetizarii remanente la segmenti 581 V.6.5.Aplicatii ale magnetometriei in tehnica masurilor si contramasurilor magnetice 582 V.6.5.1.Masuri magnetice583 V.6.5.1.1.Magnetometru triaxial pentru comanda instalatiilor SAD pentru navele dragoare de mine583 V.6.5.1.2.Magnetometru cu trei canale pentru controlul demagnetizarii MM376 586 V.6.5.1.3.Poligoane navale589 V.6.5.1.4.Detectia anomaliilor magnetice in mediul marin596 V.6.5.1.5.Magnetometru cu efect Overhauser597 V.6.5.2.Contramasuri magnetice navale598 V.6.5.3.Masuri magnetice terestre600 V.6.5.4.Contramasuri magnetice terestre601 V.6.6.Componente electronice si senzori magnetici folositi in tehnica militara 602 V.6.6.1.Circuite integrate hibride folosite in magnetometre603 V.6.6.2.Ferosonda Multiflux604 V.6.7.Detectoare de metal604 V.6.7.1.Detectoare cu curenti turbionari605 V.6.7.2.Detectoare magnetometrice608 V.6.7.3.Detectorul de bombe postale610 V.6.7.4.Contor de trafic rutier611 V.6.8.Compatibilitatea electromagnetica611 V.6.8.1.Controlul dinamic al campului magnetic612 V.6.8.1.1.Instalatie triaxiala pentru controlul campului magnetic ambiental 612 V.6.8.1.2.Instalatie pentru realizarea stabilizarii campului director la capcana de ioni stocati 613 V.6.8.1.3.Instalatie pentru controlul campului electromagnetic EMC-10 614 V.6.8.2.Materiale textile compozite pentru ecranarea campului electromagnetic 617 V.6.9.Accesorii pentru magnetometrie618 V.6.9.1.Bobine Helmholtz618 V.6.9.2.Ecrane magnetice multistrat619 V.6.10.Echipamente electronice diferite pentru cercetare si industrie620 V.6.10.1.Aparat pentru masurat alungirea procentuala in industria textila 621 V.6.10.2.Nivela electronica621 V.6.10.2.1.Nivela cu ferofluid621 V.6.10.2.2.Nivela cu pendul orizontal622 V.6.10.3.Amplificator lock-in623 V.6.10.4.Generator de impulsuri de inalta tensiune624 V.6.11.Protectia proprietatii intelectuale si industriale625 V.6.11.1.Marci de fabrica, comert si servicii626 V.6.11.2.Brevete de inventie629 V.6.11.3.Participarea la targuri, expozitii nationale si internationale 630 V.6.11.4.Personalul de cercetare si tehnic633 V.6.12.In loc de incheiere634 Anexa V.6.1. Brevete635 Anexa V.6.2. Produse omologate in regim de productie militara beneficiar MapN636 Anexa V.6.3. Programe de cercetare nationale/internationale in domeniul magnetometriei 637 V.7.Amintiri, Marturii642 V.7.1.Electronica in IFA, relatata de un martor care a trait-o (Ciuc Iuliu)642 V.7.2.Fragmente din coliziunile unui electron...ist in traiectoria sa din IFA (Patrutescu Mihai) 648 Postfata (Millea Nona)663 Despre autori671 Lista scanarilor707 Bibliografie 709 Anexa - CD
	PREZENTARE: DESPRE COORDONATORUL VOLUMULUI IV MILLEA Nona E-mail: nonamillea@gmail.com Date personale: Este inginer electronist, doctor in stiinte, n. 26.06.1933 - Valea Mare Podgorie, jud. Arges. Parinti: Gheorghe Vulpescu (inginer), Amelia. Necasatorita, un fiu - Liviu si un nepot - Marius. Studii: - 1939-1944 - Scoala primara romana - la Medias; - 1944-1951 - Liceul Ludwig Roth - Medias; - 1951-1956 - Facultatea de Electronica si Telecomunicatii - IPB, cu calificativul FB. Seful Comisiei de licenta - prof. dr. ing. Remus Radulet - a propus-o pentru diploma de merit, pe care n-a primit-o, probabil fiindca fusese exclusa din UTM; - 1971 - doctor inginer, IPB, cu tema „Siguranta in functionare a sistemelor electronice complexe“ conducator de doctorat prof. Gheorghe Cartianu, mc al Academiei Romane; - 1973 - diploma postuniversitara in management, CEPECA, 1973. Activitate profesionala: - 1956-1960 - Radio Popular / Uzinele Electronica. Inginer stagiar, inginer in proiectare. Activitate: - a proiectat si pus in fabricatie radioreceptorul S 602 A, primul radioreceptor de clasa superioara si cu modulatie in frecventa - MF, premiera nationala, plus lucrari de mai mica anvergura, ex. proiectul partii electronice a primului electrocardiograf portabil cu 1 canal, preluat in fabricatie la IOR, cu care au fost echipate masinile Salvarii in anii 1960 si constructia de aparate de masura pentru benzile de montaj; - a fost profesor (cumul) la catedra radio, la Scoala Post Liceala Iosif Ranghet; - 1961-1969 - ICPE - Institutul de Cercetari si Proiectari Electrotehnice; Cercetator stiintific principal cu evolutie pana la Sef laborator cercetare, atestat, Activitate: - a organizat si condus primul Laborator de Calitate si Fiabilitate din ramura electronica al MICM si ICPE, infiintat in 1964; - a creat baza tehnica: metodologii, norme, standarde de calitate si fiabilitate valabile pentru industria electronica, pe toata durata de existenta a acesteia; - a participat si a condus efectuarea probelor pentru atestarea calitatii produ-selor electronice. In perioada august 1961 - decembrie 1969, Buletinele de omologare ale tuturor produselor electronice, introduse in fabricatie la MICM, au avut ca prima semnatura pe a sa. - 1970-1990 - CNST, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie: Expert in electronica, atestat, responsabil pentru cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si implementarea progresului tehnic din ramura electronica. Activitate: - Elaborarea si coordonarea de Programe de cercetari interdisciplinare: - Programul prioritar: Electronica si domenii conexe (aplicatii in medicina, energetica, geologie s.a.); - Programul national: Noi surse de energie; - Participare la elaborarea sectiunii de electronica a Programului national de dezvoltare a stiintei pe deceniul 1975-1985 si directiile pana in anul 2000; - Prognozele si studiile de dezvoltare a ramurii electronice si de politica stiintei - cercetare, dezvoltare, microproductie. - Participarea ca reprezentant al tarii la CEE/sectia Electro si sectia Noi surse de energie, la UNESCO, si la CAER sectia stiinta - initial ca delegat si in final ca reprezentant al CNST; - La 26 decembrie 1989 a fost votata si numita Vicepresedinta interimar la CNST - functie pe care a detinut-o pana la trecerea institutiei in subordinea Ministerului Invatamantului, iunie 1990, data la care a cerut pensionarea pentru limita de varsta. - 1990 - pana in prezent: - Dupa pensionare a participat cu lucrari memorialistice la diferite mani-festari ale ramurii electronicii, la Electronica, OSIM, AGIR si Muzee, care au fost publicate. - Din decembrie 2011 este membra a CRIFST - Comisia Romana pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii a Academiei Romane, in care a fost prezenta si anterior multi ani. Are comunicari despre istoria electronicii si a perso¬nalitatilor reprezentative ale ramurii, publicate in revistele Academiei. Publicatii si comunicari: - Peste 100 fise publicate in Lexiconul Tehnic Roman, cu mentionarea in lista autorilor; - 36 articole publicate in reviste din tara si strainatate, in timpul perioadei in care a activat in industrie si cercetare (Electronic Letters, Telecomunicatii, Standardizarea, Lucrarile ICPE sa) La CNST nu a avut voie sa publice nici macar in presa curenta (interdictie pentru toti salariatii), dar a elaborat Studii si alte materiale folosite de demnitari; - Teza de doctorat; - Comunicari cu parti din teza de doctorat la Budapesta, Praga, Varsovia; - Rapoarte de tara si comunicari stiintifice la sedinte ale CEE, 1980, 1982, 1984, 1988, UNESCO 1974, CAER in perioada 1969-1986, care apar in documentele sesiunilor sub denumirea tarii. - Coordoneaza lucrarea „Electronica romaneasca. O istorie traita“, din care au aparut pana in prezent 4 volume. Contributii: - Prin proiectarea si punerea in fabricatie a Radioreceptorului S 602 A a organizat, pentru prima data in tara, productia receptoarelor radio cu modulatie in frecventa - MF - fara licenta sau know how, fapt mentionat in lucrarile de specialitate incepand din anul 1987; - Prin organizarea primului Laborator de Fiabilitate din ICPE a introdus notiunea de fiabilitate in practica industriala din domeniul electronic si a creat baza metodologica de organizare a laboratoarelor uzinale din tara, iar standardele si normele metodologice elaborate au fost folosite pe toata durata de existenta a industriei electronice si sunt in vigoare si in prezent; - Prin elaborarea de Studii de dezvoltare a ramurii, prognoze si programe de cercetare - toate aprobate la nivel de factori de decizie - a contribuit direct la dezvoltarea electronicii romanesti in acord cu tendintele mondiale. Distinctii: 1986 - Medalia Meritul stiintific. Colectivul de autori al volumului 4 (in ordine alfabetica): Ing. Manfred ALPERT (III.3.2.2) Ing. Voicu ALBU(II.6.2.4) Ing. Gheorghe BADIU(II.6.2.3) Prof. dr. Octavian BALTAG(V.6) Ing. Georgeta BATUCA(III.2, III.3.1 si III.3.4 in colaborare, III.3.5, III.3.6, III.3.7, III.3.9) Ing. Razvan BAZNOSAN(III.1, III.3.8 in colaborare) Ing. Vladimir BUSTAN(III.3.7.1) Dr. ing. Mihai CAPRINI(V.1.2.2, V.1.4.2.2) Ing. Mihai CHIRIBELEA(II.6.5) Ing. Andrei CHIRICA(II.4 in colaborare) Dr. ing. Iuliu M. CIOBANU(V.5) Ing. Iuliu Ciuc(V.7) Dr. ing. Florin CONSTANTIN(V.1.3.4) Dr. ing. Jean CONSTANTINESCU(I in colaborare) Ing. Petre COSTINESCU I.6.2 Dr. ing. Ionita DAESCUIV.5 Ing. Ion DOBRE(II.4 in colaborare) Ing. Radu DUMITRESCU(V.4) Ing. Ilias DUTESCU(II.6.3) Ing. Max FISCHER(I.6.1) Ing. Dumitru FLESCHIU(III.3.4.3) Ing. Ion FLOREA(III.6.2, III.6.3) Prof. dr. ing. Marius GURAN(II.5 in colaborare) Ing. Radu IANCULESCU(III.3.1.3) Ing. Mihai ILIE(III.3.1.2) Ing. Radu IONESCU(III.3.8 in colaborare) Ing. Constantin LUPASCU(III.6.1) Ing. Mihai MARTU(III.3.7.2) Dr. ing. Nelu MIHAI(V.1.3.5, V.1.5 in colaborare) Dr. ing. Nona MILLEAPrefata, I in colaborare, I.6.3, II.1, II.2.3, II.6.1, II.9, III.9.1, IV.1, IV.2, IV.3, Anexele IV.1 - IV.4, Postfata) Ing. Dan MIRCEA(III.7 in colaborare) Dr. ing. Gheorghe MITROFAN (III.9) Ing. Liviu PANA(II.5 in colaborare) Prof. dr. ing. Gheorghe PASCOVICI(V.1) Ing. Mihai PATRUTESCU(V.2, V.8) Ing. Delia POENARU(III.3.2, III.3.3, III.7.2, III.7.3) Prof. dr. ing. Ion M. POPESCU(V.3) Ing. Nora REBREANU(III.3.2.2) Arh. Tiberiu RICCI (III.3.1.1, III.3.2.1, III.4.2) Ing. Valcea ROGOZ(II.8) Ing. Mihai RUSAN(II.5 in colaborare) Ing. Rafael SANDU(III.7 in colaborare) Col ing. Agenor SCARLATESCU(I.5) Dr. ing. Henry SINNREICH(II.3.2) Ing. Eugen STAICUT(II.5 in colaborare) Dr. ing. Ion STANCIULESCU(II.2 in colaborare) Ing. Barbu SURDULESCU(II.6.2.5) Ing. Gheorghe STANESCU(II.6.2.2) Prof. dr. ing. Sofronie STEFANESCU(II.2 in colaborare) Ing. George VARGA(II.6.2.1) Ing. Rudolf ZIMAND(IV.4) Ing. Gavrila ZGUNEA(II.7) Ing. Nicolae WEGENER(III.3.1 si III.3.4 in colaborare)
	PREFATA: PREFATA Volumul IV, care apare dupa o pauza justificata doar de multiplele modificari prin care a trecut, abordeaza domeniul telecomunicatiilor si apoi analizeaza aplicatiile electronicii in sectoare mari cu electronica specifica, complet independente de MICM/MIEt, si anume MEE si IFA. In Capitolul I, Electromagnetica, este descrisa dezvoltarea intreprinderii incepand din anii 30 cand s-a format pe structura fostei societati americane International Telephone and Telegraph - ITT Corporation, New York, crescand si diversificandu-si apoi permanent productia. Electromagnetica este unul din cei doi piloni pe care s-a cladit electronica romaneasca acoperind, in toti anii comunismului, necesitatile tarii cu aparate si centrale telefonice, ajungand si la un export, cu ceea ce ii prisosea. Textul este semnat, in principal, de dr. ing. Jean Constantinescu, care a ajuns ministru adjunct in MICM/MIEt fiind promovat din functia de inginer sef la aceasta intreprindere, unde a lucrat multi ani. Printr-un efort de conducere deosebit, Electromagnetica este functionala si astazi, insa a fost nevoita sa-si schimbe profilul de productie, ramanand totusi in domeniul electro. Capitolul II, Electronica in MTTc, inseamna de acum iesirea din structura MICM/MIEt si analiza modului in care a fost abordata electronica in alte ministere economice ale Romaniei. Intre primii utilizatori a fost MTTc-ul care a acoperit domeniul emisiei de programe, abordand succesiv toate gamele de unda si toate tipurile de modulatie. Desi cu sarcini aparent usoare - cateva emitatoare de radio si TV - ar zice necunoscatorii - analizand atent lucrurile se va vedea ca, de fapt, el este responsabil pentru intreaga functionare a sistemelor moderne de comunicatii, in care radio si TV au ajuns minoritare in raport cu nevoile mereu crescande ale transmisiei de date si a internetului. Principalii autori ai capitolului, prof. dr. ing. Sofronie Stefanescu, ing. Andrei Chirica, prof. dr. ing. Marius Guran, ing. George Varga si colectivul lui, toti oameni cu o vasta experienta in domeniu, clarifica admirabil aceste aspecte. Din nevoi nationale, acest domeniu exista si in prezent, insa productia de echipamente indigene, respectiv intreprinderea ICRET, a disparut fiind inlocuita cu produse similare din import. O intalnire neasteptata cu un fost coleg de an, ing. Rogoz Valcea, a adus cartii un subcapitol in plus, care demonstreaza diversitatea de activitati in care au fost implicati inginerii electronisti ai generatiei mele. Colegul meu ne poarta in domeniul diplomatiei si al Comertului exterior. Capitolul III, Electronica in RTV, abordeaza un domeniu pe cat de important, pe atat de marginalizat in enumerarea activitatilor electronicii. Sunt prezentate eforturile care au condus la realizarea Salii Palatului si a altor sali de concerte, problemele de asigurare a unei sonorizari care sa permita auditii de calitate, atat in spatii inchise cat si in aer liber, precum si serviciile auxiliare de cercetare si productie de aparatura specifica domeniului, incluzand si realizarea Carelor de reportaj. Principalii autori, ing. Razvan Baznosan si ing. Georgeta Batuca au facut eforturi sa ne prezinte o lume si un domeniu mai putin cunoscut chiar de inginerii electronisti. Ca si in cazul altor capitole, au scos la iveala documente absolut in premiera, amintiri ale arhitectului Tiberiu Ricci, despre etapele si periplul realizarii unor constructii ale RTV. Documentele au fost puse la dispozitie de fiul sau din strainatate. Textul lor este imbogatit cu cca 10 addende ale unor ingineri electronisti care au descris punctual activitatea personala. Capitolul IV, Electronica in MEE, ne prezinta de asemenea un domeniu mai putin cunoscut si anume al intregului lant de culegere, prelucrare si transmitere a datelor pentru controlul si conducerea - prin mijloace electronice - a activitatii din Sistemul Energetic National, unul din sistemele vitale ale tarii. Principalii autori ing. Rudolf Zimand si dr. ing. Ionita Daescu au surprins admirabil aspectele esentiale ale cercetarii, realizarii de echipamente si utilizarii electronicii in acest domeniu. De la ing. Rudolf Zimand am obtinut si doua valoroase Cataloage ale produselor electronice, cercetate, proiectate si fabricate in minister. Atat activitatea de cercetare cat si productia de aparate electronice specifice SEN au disparut din acest minister, fiind inlocuita cu produse din import. Capitolul V, Electronica in IFA, va fi o surpriza pentru cititori fiindca, dincolo de ceea ce stiam cu totii despre aparatura electronica destinata domeniului nuclear, apar si lucruri complet noi, si anume realizarea de magnetometre care au fost executate la cererea URSS si a RSCs si montate de acestia pe sateliti, sau utilizate de armata romana. Reprezinta, intr-un fel, demonstratia ca specialistii si electronica romaneasca erau apreciati, cel putin in lagarul socialist, fiind capabili de performante deosebite. Principalii autori, prof. dr. ing. George Pascovici, ing. Mihai Patrutescu, ing. Radu Dumitrescu, prof. dr. ing. Ion M. Popescu, dr. ing. Mihai Caprini, dr. ing. Mircea Iuliu Ciobanu, prof. dr. Octavian Baltag si ing. Iuliu Ciuc isi dovedesc inaltul profesionalism. In prezent, atat FAN - Fabrica de Aparatura Nucleara - de la IFA, cat si laboratoarele speciale de cercetare si microproductie au fost practic demolate. Toti autorii cartii si colaboratorii, sunt oameni care au lucrat direct in sectoarele de cercetare si productie, iubesc electronica si au dorit sa demonstreze ce s-a putut face cu potentialul tehnic romanesc, cand a existat interes, o finantare corespun-zatoare si o selectie a cadrelor, cat de cat, pe criterii profesionale, chiar si intr-un regim comunist, de fapt un socialism nationalist cu accente dictatoriale. Acesta este mesajul cartilor noastre: increderea in potentialul tehnic romanesc, in calitatea profesionala si umana a colectivelor de cercetatori si muncitori. In secolul trecut acestia au fost dedicati fara preget, ideii de a ajunge in timp cat mai scurt, la nivelul atins de firme si institute de renume din strainatate, putand fi din nou motivati. Asa s-a ridicat electronica prin efortul specialistilor romani. Cine doreste sa le minimizeze valoarea spunand ca electronica s-a dezvoltat pe baza de licente, greseste. Analiza amanuntita a structurii productiei va clarifica eroarea continuta in aceasta afirmatie. Licentele - acolo unde s-au achizitionat - au fost doar punctul de plecare de la care a pornit dezvoltarea. As sublinia si cu acest prilej, pentru urmasi, ca de fapt oamenii lucrau pentru tara, Comunisti convinsi erau putini, exact ca si in prezent, cand migratia cetatenilor de la un partid la altul e legata de interese, nicidecum de convingeri. Partidul se impauna cu rezultatele noastre si ii lasam sa o faca fiindca asigurau cat de cat banii pentru salarii si investitii. Spre deosebire de volumele anterioare ma simt obligata sa scriu cateva cuvinte despre unii autori ai acestui volum fiindca, nefacand parte din MICM/MIEt, numele lor nu se gasesc in revistele de larga circulatie ale acestor ministere, ci in unele cu circuit mai restrans. Ca si la volumele precedente, autorii sunt toti persoane care au lucrat in unitatile despre care scriu. La acest volum am avut insa unele dificultati, intrucat iesind din limitele ramurii ministerului pe care il cunosteam - MICM/MIEt cu toate denumirile ulterioare ale sectorului electro - desi am incercat sa gasesc cele mai proeminente nume de electronisti, poate nu am reusit acest lucru, in toate cazurile. Am avut insa bucuria ca, pe parcurs, sa ni se alature personalitati din strainatate, la care am ajuns, fie datorita ajutorului permanent al admirabilului nostru cola¬borator - dr. ing. Ion Constantinescu - fie prin depistarea unora pe internet. Astfel, dupa ce capitolul V - despre Electronica in IFA - a fost gata, chiar si tehnoredactat, dl Constantinescu a dat peste colegul dansului dr. ing. Mihai Caprini, din Elvetia, care la randul sau a mai adus doi colaboratori la fel de valorosi - prof. dr. ing. Gh. Pascovici, cu activitate la Universitatea din Koln si dr. ing. Mircea Iuliu Ciobanu. Astfel, capitolul V s-a imbogatit cu texte extrem de interesante ale unor oameni care, lucrand multi ani in strainatate, aveau si o alta viziune decat a autorilor initiali, completandu-i admirabil. Tot pe filiera dlui dr. ing. Ion Constantinescu am ajuns la ing. Gavrila Zgunea, din Germania, care ne-a oferit, pentru capitolul II un text si imagini, unele absolut unicat, probabil nu doar pentru cartea noastra. Mai ciudat a fost modul prin care am dat peste dl dr. ing. Henry Sinnreich, din SUA. Cautand niste imagini pentru centrala telefonica cu curenti purtatori, ST-1, la omologarea careia participasem in anii 1961/1962, am dat peste fotografia dlui Sinnreich si mi-am amintit imediat ca participase la omologare din partea fabricii Electromagnetica si a IPTc. I-am scris si mi-a raspuns prompt, era chiar cercetatorul care realizase centrala ST-1. Apoi colaborarea s-a derulat ca si cum cei 55 de ani nu ar fi existat. Am avut si experiente inedite, la capitolul III, unde autorul principal, fost director in Comitetul de Radiodifuziune, s-a simtit deranjat de recomandarile mele de a reorganiza materialul trimis conform stilului cartii. S-a indignat si ... daca n-ar fi existat intre autorii capitolului inimoasa doamna ing. Georgeta Batuca, probabil astazi acel capitol nu exista. Cu toate dificultatile inerente colaborarii cu persoane pe care nu le-am cunoscut in prealabil, cartea si-a atins, sper, scopul final si asta trebuie retinut. O oarecare dificultate a cazut pe capul tehnoredactoarei, care dupa ce vazuse gata vol. IV, a trebuit sa-l ia la mana pagina cu pagina, nu mai spun a cata oara, dupa spargerea volumul IV initial. Multumirile noastre ale tuturor. Am avut si nesansa sa pierd unii colaboratori, astfel ing. Iuliu Ciuc, prieten inca din studentie, era cu o serie inaintea mea, a decedat la scurt timp dupa ce a predat primul material despre Electronica din IFA. Memoria lui va ramane permanent alaturi de noi. El m-a ajutat sa contactez pe primii autori de la IFA, ing. Mihai Patrutescu si ing. Radu Dumitrescu. Dintre colaboratorii initiali la capitolul IFA, s-a retras dl ing. Valerian Comanescu, suparat ca nu-i impartasesc unele pareri. Las pentru Postfata clarificarea unor cazuri de autori - absolut ciudate - e pacat sa le alatur celor ce efectiv au muncit in anii respectivi si acum s-au bucurat sa lase urmasilor informatii din experienta lor de o viata. Am afirmat de la inceput, ca odata cu privatizarea si apoi falimentarea unitatilor industriale sau de cercetare au fost distruse si arhivele acestora, pastrand doar arhivele de personal. La inceputul anului 2016, am avut prilejul sa fiu recomandata dnei Alina Pavelescu - director la Arhivele Nationale - si am avut, initial, o discutie directa cu dna Stefania Grigore - sefa Biroului Arhive Tehnice si de Inregistrare. De la dansa am aflat ca Arhivele Nationale detin arhiva MICM, insa este secretizata. Ca sa simplific lucrurile, am solicitat, in prima instanta, acces nu la toata arhiva ci doar la cateva documente la elaborarea carora participasem si stiam precis ca sunt doar secret de serviciu. Este vorba de Studiul de dezvoltare a ramurii elaborat in 1965, sub conducerea min. adj. Cornel Mihulecea la MICM, de Programul Electronica si domenii conexe, elaborat in 1972 sub coordonarea prof. dr. ing. Dinu Buznea - vicepresedintele CNST -, program de care am raspuns ani de zile, precum si de doua Programe pentru Asigurarea Calitatii si Diversificarea Bunurilor de Larg Consum Electronice, elaborate dupa anul 1980. Am primit acelasi raspuns - ca fac parte dintr-o arhiva secretizata care nu poate fi consultata nici pe sectiuni. M-am adresat atunci dlui prof. dr. ing. Florin Tanasescu - presedintele CER - si conducerii unor institute din cadrul Academiei Romane pentru a face un demers comun la conducerea Arhivelor Nationale pentru desecretizarea acesteia si am cerut informatii legate de pasii de urmat. Raspunsul dnei director Alina Pavelescu este clar, fara echivoc, motiv pentru care il publicam mai jos: De la: Alina Pavelescu Catre: Nona Millea Trimis: Luni, 14 martie 2016, ora 14:36 Subiect: Re: intrebare Buna ziua! Am incercat si noi, inaintea domniilor lor, dar nu este posibil. Legea prevede ca doar emitentul sau continuatorul legal pot decide desecretizarea. Aici ne-am blocat la Ministerul Economiei, care nu se considera continuator legal. Din pacate, in acest punct ne aflam si acum. Adica se dau zeci de legi cu cele mai diverse destinatii, dar o lege care sa permita accesul la documentatii tehnico-economice din anii 1965 - 1990 nu se poate da De remarcat ca Studiul de dezvoltare a ramurii a fost elaborat in 1965, adica acum 52 de ani. Dupa cate stiu si documente diplomatice ultrasecrete devin accesibile dupa 50 de ani. Este absolut clar ca este o decizie politica. Ca sa suplinim aceasta lipsa am facut si pentru acest volum, o munca de documentare pe cont propriu, asa cum facusem si la volumele anterioare. Astfel pentru capitolul I - Electromagnetica - am mers in repetate randuri, la intreprindere, cu dl dr. ing. Jean Constantinescu. Ne-am bucurat de sprijinul actualei conduceri, care ne-a dat 4 din cele 5 Cataloage de produse ale lor, plus 3 carti publicate cu prilejuri aniversare. Interesant a fost ca umbland sa gaseasca documente despre productia de radio si telecomunicatii militare, dl col. ing. Agenor Scarlatescu a rascolit arhiva MApN si a reusit performanta sa reconstituie patru volume cu prospecte ale aparatelor produse in acei ani la Electronica, Electromagnetica, IEMI, IEI s.a. Pentru capitolul II referitor la electronica in MTTc, am contactat direct pe dnii prof. dr. ing. Sofronie Stefanescu, fost multi ani director al INSCC si pe dl ing. Andrei Chirica, fost ministru a MTTc. Ne-au acordat atentie, indicandu-ne surse bibliografice, in pofida faptului ca sunt inca in functii de mare raspundere. Un sprijin substantial si neasteptat l-am primit de la colega mea dna ing. Mia Bucurescu, sotia ing. George Varga, fost director al ICRET-ului, care ne-a oferit toate cuvantarile tinute, in 1987, cu prilejul aniversarii a 20 de ani de activitate a intreprinderii. Reflecta perfect viata si realizarile acesteia. Pentru capitolul III, cu ajutorul deosebit al dnei ing. Georgeta Batuca, am intrat in posesia unul numar mare de Buletine tehnice ale RTV, iar completarea lor am obtinut-o de la dl dr. ing. Gh. Mitrofan. Pentru capitolul IV, dupa un periplu destul de lung, am ajuns la dl ing. Zonel Vasiliu, coordonatorul valoroaselor volume: File din istoria energeticii, din care au aparut vreo 5 editii. Dansul ne-a pus in legatura cu ing. Rudolf Zimand de la care am primit un Catalog complet al produselor fabricate in MEE pentru uzul retelelor electrice, publicat in 1984, si unul al produselor fabricate in 1998. Pentru capitolul V, electronica in IFA, cu tot efortul dlui ing. Mihai Patrutescu nu am reusit sa gasim decat un numar mic din Cartile Tehnice ale produselor fabricate la FAN. Este de neinteles pentru mine, mai ales ca IFA inca exista si au o biblioteca de invidiat. E drept ca au demolat FAN, insa era normal sa-i conserve macar amintirea. Pare simplu la prima vedere, acest mod de documentare, insa toate acestea le-am descoperit in timp, cu eforturi si cu N deplasari inainte de a da peste omul providential. Materialele mentionate mai sus se afla scanate pe CD-ul atasat vol. IV. Cu toate aceste succese suntem constienti ca ne-au lipsit piese de baza in evaluarea unitatilor analizate, cum ar fi Studiile de dezvoltare a ramurii, Rapoartele anuale/cincinale, precum si Raportul de evaluare intocmit in vederea privatizarii pentru fiecare intreprindere. Ramane sarcina generatiilor viitoare, daca vor fi interesati, sa gaseasca aceste documente, care contin date complementare alor noastre, poate pana atunci se va desecretiza si arhiva MICM si a AVAS. Ce am adunat noi formeaza, in principal, documentatia tehnica, cea care demonstreaza ca acea industrie a existat si a produs la nivele de calitate echivalente normelor internationale. Am facut acest efort in special pentru a raspunde acuzatiilor aduse, dupa aparitia primului volum, ca folosim date - nume de produse si caracteristici - ireale, Cataloagele si prospectele de produs, distribuite in toata lumea prin Electronum - Intreprindere de Comert exterior - sper ca nu mai pot fi considerate falsuri. In final multumesc, cu respect, tuturor autorilor, din tara si din strainatate, care si-au adus aportul la o carte initial absolut necunoscuta lor, ca si celor multi si anonimi care ne-au sprijinit sa obtinem documentatii. Despre periplul documentarii voi reveni in finalul vol. V unde voi face o mica incursiune in scrierea acestei istorii a electronicii romanesti. Si cartile au istoria lor. Multumiri, in plus, autorilor si pentru faptul ca au lucrat intr-un regim de total voluntariat. De asemenea, adresez profunde multumiri unor colaboratori permanenti, activi si foarte eficienti, astfel: - Multumesc dlui dr. ing. Aurel Millea, care in pofida unor probleme de sanatate, mi-a fost alaturi in cele mai diverse situatii si m-a ajutat cu sfaturi si sprijin efectiv, in special, in ce priveste atitudinea si concluziile unor comentarii facute de mine in calitate de coordonator. - Multumesc dlui dr. ing. Ion Constantinescu, un colaborator discret si eficient, pe care si l-ar dori oricine, care m-a sprijinit permanent, iar in momentele de cumpana cand, temandu-ma ca nu voi apuca sa finalizez volumul, si-a asumat dificilul rol de potential continuator al lui. - Consultari dese am avut cu dl col. dr. ing. Anton Muraru, unul din realizatorii primului radar romanesc, pe care l-am cunoscut la CRIFST - Comitetul Roman pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii - care desi nu este autor la prezentul volum, m-a ajutat cu sfaturi si indrumari valoroase, fapt pentru care ii raman indatorata. - Multumesc de asemenea dlui col ing. Danut Serban, pe care l-am cunoscut tot la CRIFST, realizatorul unui site despre personalitati romanesti din trecut, si care, dorind sa ma ajute in problema documentarii, m-a pus in legatura cu conducerea Arhivelor Nationale. Tuturor le urez multa sanatate pentru a se bucura de rezultatele muncii lor si pentru a putea finaliza in bune conditii si restul seriei Electronica romaneasca. O istorie traita. Dr. ing. Nona Millea
	CUVINTE CHEIE:

ELECTRONICA ROMÂNEASCĂ, O ISTORIE TRĂITĂ. VOL. IV.