DISPOZITIVE FACTS. CONCEPTE ȘI APLICAȚII ÎN ELECTROENERGETICĂ

  CUPRINS:
CUPRINS:
1. Dispozitive semiconductoare de putere pentru sisteme FACTS 1
1.1. Introducere in semiconductoarele de putere 1
1.2. Vedere de ansamblu asupra dispozitivelor semiconductoare de putere 4
1.2.1. Dispozitive semiconductoare de putere necontrolabile 4
1.2.2. Dispozitive semiconductoare de putere semi-controlabile 5
1.2.3. Dispozitive semiconductoare de putere total controlabile 10
1.2.3.1. Tiristorul cu poarta de blocare (GTO) 10
1.2.3.2. Tiristorul cu poarta de comutatie integrata 11
1.2.3.3. Dispozitive IGBT 12
1.2.4. Parametrii dispozitivelor semiconductoare de putere 16
1.2.4.1. Parametrii de regim permanent 16
1.2.4.2. Caracteristici de comutatie 16
1.2.5. Perspective ale dispozitivelor semiconductoare de putere 18
1.3. Tipuri de convertoare 20
1.4. Necesitatea controlului circulatiilor de putere in sistemele trifazate 21
1.4.1. Expresiile si conceptul de control ale puterii tranzitate 21
1.4.2. Controlul puterii tranzitate prin compensare derivatie 24
1.4.3. Controlul puterii tranzitate prin compensarea cu condensatoare serie 24
1.4.4. Limitele de utilizare ale unei retele electrice 25
1.4.5. Circulatia de puteri pe linii paralele 28
1.4.6. Circulatia de puteri in retele buclate 29
1.5. Evolutia sistemelor FACTS 30
Bibliografie 33
2. Compensatorul static de putere reactiva - SVC 35
2.1. Generalitati 35
2.2. Structura si functionare 36
2.2.1. Bobina controlata prin tiristoare (LCT) 37
2.2.2. Condensator comandat prin tiristoare (CCT) 48
2.2.3. Configuratii ale compensatorului VAr (SVC) 52
2.2.3.1. Condensator fix (CF) in paralel cu LCT 52
2.2.3.2. Dispozitivul SVC (CCT in paralel cu LCT) 54
2.3. Controlul functionarii SVC 59
2.4. Amplasarea dispozitivului SVC 63
2.5. Modelarea regimurilor de functionare ale dispozitivului SVC 65
2.5.1 Modele ale SVC in calculul de regim permanent 65
2.5.1.1. Notiuni introductive 65
2.5.1.2. Modelul simplificat de regim permanent al SVC 67
2.5.1.3. Modele IEEE/CIGRE de regim permanent 69
2.5.2. Modelarea in regim dinamic a SVC 81
2.5.2.1. Modelul dinamic de baza 81
2.5.2.2. Modele dinamice ale SVC recomandate de IEEE/CIGRE 84
2.6. Domenii de utilizare ale SVC 87
2.6.1. Mentinerea nivelului de tensiune intr-un nod sau intr-o zona din retea 87
2.6.2. Cresterea capacitatii de transport de putere activa a retelei electrice 87
2.6.3. Cresterea rezervei de stabilitate statica si tranzitorie 89
2.6.4. Amortizarea oscilatiilor 95
2.6.5. Reducerea supratensiunilor temporare 97
2.7. Instalatii SVC in functiune 97
2.7.1. Stadiul actual 97
2.7.2 SVC la Hagby, in Suedia 99
2.7.3. SVC la Forbes, in SUA 100
2.7.4. SVC la Temascal, in Mexic 102
2.7.5. SVC in sistemul de transport de 735 kV, in Canada 102
2.7.6. SVC la Auas, in Namibia 103
2.8. Aplicatii numerice 105
2.8.1. Determinarea parametrilor unui dispozitiv SVC 105
2.8.2. Calculul regimului de functionare pentru o bobina controlata cu tiristoare LCT 108
2.8.3. Determinarea caracteristicii de functionare a unui dispozitiv SVC 110
2.8.4. Dimensionarea filtrelor de armonice pentru un dispozitiv SVC 113
2.8.5. Cresterea capacitatii de transfer cu ajutorul dispozitivului SVC 115
2.8.6. Curentul prin LCT in functie de unghiul de conductie 120
Bibliografie 122
3. Compensarea capacitiva serie 125
3.1 Dispozitive de compensare serie cu comutatie mecanica 125
3.2. Dispozitive de compensare serie cu comutatie statica 128
3.2.1. Condensator serie controlat cu tiristoare GTO (GCSC) 128
3.2.2. Condensator serie comutat cu tiristoare - TSSC 132
3.2.3. Condensator serie controlat cu tiristoare - TCSC 134
3.2.3.1. Structura unui TCSC 135
3.2.3.2. Principiul de functionare al TCSC 137
3.2.3.3. Moduri de functionare ale TCSC 143
3.2.3.4. Caracteristici ale TCSC 148
3.3. Sisteme de control ale dispozitivului TCSC 153
3.3.1. Controlul impedantei in bucla deschisa 153
3.3.2. Controlul in bucla inchisa 154
3.4. Modelarea TCSC 158
3.4.1. Modelarea TCSC in regim permanent 158
3.4.1.1. Modelarea TCSC printr-o impedanta serie variabila 158
3.4.1.2. Modelarea TCSC prin intermediul unghiului alfa TCSC 165
3.4.2. Modele dinamice ale TCSC 167
3.4.2.1. Modelul pentru stabilitate tranzitorie 167
3.5. Domenii de utilizare ale compensarii capacitive serie 172
3.5.1. Generalitati 172
3.6. Aplicatii industriale in lume 176
3.6.1. TCSC pe interconexiunea Imperatriz - Serra da Mesa, in Brazilia 176
3.6.2. TCSC la Stode, in Suedia 178
3.6.3. TCSC la Kayenta, in SUA 179
3.6.4. TCSC la Slatt, in SUA 183
3.7. Aplicatii numerice 187
3.7.1. Caracteristica XTCSC de la Imperatriz 187
3.7.2. Analiza functionarii unei linii electrice compensate 190
Anexa 3.1 192
Bibliografie 193
4. Compensatorul static sincron - STATCOM 195
4.1. Componentele si functionarea convertorului sursa de tensiune 195
4.1.1. Componentele de baza 195
4.1.2. Principii de baza ale convertoarelor sursa de tensiune 196
4.2. Configuratii ale VSC si analiza undei de tensiune 199
4.2.1. VSC monofazate cu 2 si 3 niveluri 199
4.2.1.1. Convertor VSC cu un pol si doua niveluri 199
4.2.1.2. Convertor VSC cu un pol si trei niveluri 202
4.2.1.3. Convertor VSC multi-nivel 209
4.2.2. Convertoare VSC trifazate cu doua niveluri 210
4.2.3. Convertoare VSC multi-puls cu doua niveluri 219
4.2.3.1. Convertor VSC cu 12 pulsuri si doua niveluri 219
4.2.3.2. Convertoare VSC cu 24 si 48 de pulsuri si doua niveluri 226
4.3. Modulul de control 228
4.4. Structura si functionarea unui STATCOM 231
4.5. Modelarea dispozitivului STATCOM 236
4.5.1. Modelarea STATCOM pentru regimul permanent 236
4.5.1.1. Modelul monofazat al STATCOM 238
4.5.1.2. Modelul trifazat al STATCOM 240
4.5.1.3. Functii multi-control ale STATCOM 243
4.5.1.4. Modelul general pentru calculul regimului permanent in prezenta STATCOM 247
4.5.2. Modele dinamice ale STATCOM 252
4.5.2.1. Modelul dinamic simplificat 252
4.5.2.2. Modelul dinamic detaliat 254
4.5.2.3. Modelul dinamic in trifazat 262
4.6. Domenii de utilizare ale STATCOM 269
4.6.1. Controlul rapid al tensiunii si mentinerea nivelurilor de tensiune pe o bara sau intr-o zona 269
4.6.2. Compensarea fenomenului de flicker 270
4.6.3. Cresterea capacitatii de transmisie in reteaua electrica 272
4.6.4. Cresterea rezervei de stabilitate statica si tranzitorie 276
4.6.5. Atenuarea oscilatiilor 278
4.7. Instalatii STATCOM in functiune 279
4.7.1. STATCOM de ± 80 MVAr, in Japonia 279
4.7.2. STATCOM de ±100 MVAr la Sullivan, in SUA 280
4.7.3. Sistem mixt CCT si STATCOM, de +225/-52 MVAr la East Claydon, in Marea Britanie 283
4.7.4. STATCOM de +133/-41 MVAr la Essex, in SUA 283
4.7.5. STATCOM (+100/-100 MVAr) la Talega, in SUA 285
4.7.6. Sistem mixt STATCOM (+80/-110 MVAr) si MSC (-93 MVAr) la Holly, in SUA 286
4.7.7. STATCOM ±200 MVAr, la Dongguang, in China 288
4.8. Aplicatii numerice 289
4.8.1. Parametrii dispozitivului STATCOM de la Sullivan 289
4.8.2. Analiza functionarii unei linii electrice compensate 290
Anexa 4.1. 294
Bibliografie 296
5. Compensatorul serie static sincron - SSSC 299
5.1. Structura si principiul de functionare 300
5.2. Caracteristica P=f( ) a SSSC 303
5.3. Moduri de control ale SSSC 304
5.4. Modelarea dispozitivului SSSC 307
5.4.1. Modele pentru regimul permanent 307
5.4.1.1. Modelul VSC ca sursa de tensiune de secventa pozitiva 308
5.4.1.2. Controlul puterii active cu SSSC 309
5.4.1.3. Modelul cu injectii de putere 310
5.4.1.4. Functiile multi-control si restrictiile SSSC 314
5.4.2. Modelarea pentru calculul regimului permanent cu algoritmul metodei Newton-Raphson 315
5.4.2.1. Formularea generala a problemei 315
5.4.2.2. Calculul regimului permanent prin metoda Newton- Raphson, in prezenta dispozitivului SSSC 317
5.4.3. Modelarea SSSC in regim dinamic 323
5.5. Aplicatie numerica 328
Anexa 5.1. 332
Bibliografie 337
6. Regulatorul unificat pentru controlul fluxurilor de putere - UPFC 339
6.1. Structura si principii de functionare 339
6.2. Scheme pentru modele ale UPFC 341
6.3. Caracteristicile de baza ale UPFC 344
6.3.1. Functii de baza ale UPFC 344
6.3.2. Caracteristicile puterilor transmise vs. unghiul de transmisie 346
6.3.3. Controlul independent al circulatiei de putere activa si reactiva 349
6.4. Structura de control 352
6.4.1. Controlul vectorial in UPFC 352
6.4.2. Structura si controlul functional al convertorului derivatie 356
6.4.3. Structura si controlul functional al convertorului serie 357
6.4.4. Compensarea serie si derivatie 360
6.4.5. Consideratii practice de control 360
6.5. Modelarea dispozitivului UPFC 361
6.5.1. Modele pentru regimul permanent 361 6.5.1.1. Generalitati 361
6.5.1.2. Modelul UPFC cu injectii de putere la noduri 363
6.5.1.3. Modelarea functiilor multi-control ale UPFC 366
6.5.1.4. Implementarea modelului UPFC in algoritmul de calcul a regimului permanent prin metoda Newton-Raphson 371
6.5.2. Modelul dinamic al UPFC 385
6.6. Instalatii UPFC in exploatare 389
6.6.1. UPFC la Inez, in SUA 389
6.6.2. UPFC la Kangjin, in Coreea de Sud 395 Bibliografie 398
7. Regulatorul pentru controlul fluxurilor de putere intre linii - IPFC 399
7.1. Generalitati 399
7.2. Principii de baza ale operarii si caracteristici ale IPFC 400
7.3. Controlul generalizat al circulatiei de putere in sisteme cu mai multe linii electrice 407
7.4. Sistemul de control de baza 409
7.5. Echipamente structurale si consideratii privind dimensionarea 412
Bibliografie 414
8. Compensatorul static multifunctional - CSC 415
8.1. Introducere 415
8.2. Structura CSC 415
8.3. Descrierea modurilor de functionare si a configuratiilor CSC 417
8.4. Sistemul de control al CSC 421
8.5. Aplicatia CSC in statia Marcy, in SUA 423
8.6. Caracteristicile de control ale circulatiilor de putere 424
Bibliografie 428
9. Transformatorul defazor controlat cu tiristoare - TCPST 430
9.1. Introducere 430
9.2. Structura si functionare 432
9.2.1. Structura dispozitivului PST 432
9.2.1.1. PST direct asimetric 434
9.2.1.2. PST direct simetric 436
9.2.1.3. PST indirect asimetric 438
9.2.1.4. PST indirect simetric 439
9.2.2. Controlul circulatiilor de puteri folosind dispozitive PST 440
9.2.3. Cresterea limitei de stabilitate tranzitorie folosind dispozitive PST 444
9.2.4. Influenta sarcinii asupra unghiului de defazare 446
9.3. Modelarea transformatorului defazor 448
9.3.1. Modelarea PST in calculul regimului permanent prin metoda Newton-Raphson 448
9.3.2. Modelul dinamic al PST 452
9.4. Dispozitive PST instalate in sistemul ENTSO-E 452
9.4.1. Dispozitive PST in regiunea Benelux 452
9.4.2. Dispozitive PST intre Franta si tarile vecine 454
9.4.3. Dispozitive PST la frontiera dintre Italia si Slovenia 455
9.4.4. Dispozitive PST in regiunea Central-Est Europeana intre Germania si tarile vecine 456
9.4.5. Dispozitive PST in Austria 459
9.5. Amortizarea investitiilor 460
Bibliografie 460
  PREZENTARE:
DESPRE AUTORI:
Mircea Eremia a obtinut titlul de inginer electroenergetician in anul 1968 si titlul de doctor inginer in 1977, la Institutul Politehnic din Bucuresti. Este profesor emerit la Facultatea Energetica. In perioada 1972-1973 a efectuat un stagiu de cercetare in domeniul stabilitatii sistemelor electrice la Electricite de France, DER (Clamart). A fost profesor invitat la Faculte Polytechnique de Mons, Ecole Polytechnique Federale de Lausanne, INP Grenoble s.a., seful catedrei Sisteme electroenergetice (20042008) si titularul cursurilor Dinamica sistemelor electroenergetice, Retele electrice, Transportul si distributia energiei electrice, Tehnici noi in transportul energiei electrice, Retele electrice inteligente, Tehnologii avansate in SEE: FACTS si Inteligenta Artificiala, Retele electrice la tensiune continua. Este membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, Presedintele Sectiunii Romania a IEEE, Senior Member al IEEE, Distinguished Member al CIGRE. A fost 12 ani membru al CIGRE SC 14/B4 “HVDC and power electronics” In calitate de autor sau coautor a publicat 15 carti (Wiley and IEEE Press, Springer, Editura Academiei Romane, AGIR) si peste 140 de articole. A obtinut premiul Constantin Budeanu al Academiei Romane (2002), premiul Martin Bercovici al AOSR (2008) si premiul AGIR (2013).
Mihai Sanduleac a obtinut diploma de inginer in Electroenergetica in anul 1985, respectiv titlul de Doctor in anul 1998, la Facultatea de Energetica - Universitatea “Politehnica” din Bucuresti. In anul 2016 devine sef de lucrari la Departamentul Sisteme Electroenergetice. In cursul carierei sale a avut diverse activitati de cercetare si responsabilitati de management la: ICEMENERG, Siemens, Telecom, Landis&Gyr si ECRO. Domeniile de expertiza sunt: concepte si aplicatii in smart metering si smart grid, inteligenta artificiala in energetica, piata de energie electrica, protectii digitale si sisteme EMS si DMS SCADA, electronica de putere in sistemele electronergetice (FACTS). Realizeaza activitati de cercetare in cadrul programelor europene, respectiv Storage4Grid, SUCCESS, RE-SERVE, Nobel Grid. Detine 3 brevete de inventie si a publicat un numar mare de articole in jurnale si proceedings-uri de conferinte. In 2011 a primit distinctia „Outstanding Engineer Award” acordata de IEEE PES Romania Chapter.
Lucian Toma, inginer in anul 2002 si doctor in anul 2010, la Facultatea de Energetica (UPB). Din 2013 este conferentiar la Departamentul Sisteme Electroenergetice (UPB). Domeniile de expertiza: dinamica sistemelor electroenergetice, aplicatii ale electronicii de putere (FACTS si HVDC) si concepte smart grids. Din 2014 este membru observator al CIGRE SC B4 “HVDC and power electronics”, respectiv secretar al IEEE Romania Section. A publicat, in calitate de co-autor, 7 capitole de carte si peste 50 de articole in jurnale sau conferinte. A primit premiul AGIR al anului 2013. Profesor Invitat la INP Grenoble si UTM a Moldovei. Coorganizator al conferintelor IEEE PowerTech (2009) si DEMSEE (2012). A participat la elaborarea a 7 proiecte internationale si 20 nationale.
Constantin Bulac, inginer in anul 1982 si doctor in anul 1998, la Facultatea de Energetica. Din 2005 este profesor la Departamentul Sisteme Electroenergetice (UPB). Este titularul cursurilor Sistemele Electroenergetice, Dinamica Sistemelor Electroenergetica, Tehnici de Inteligenta Artificiala si Retele Electrice, avand de asemenea ca domenii de expertiza aplicatiile electronicii de putere (FACTS si HVDC) si conceptele smart grids. In perioada 2012-2016 a fost Decanul Facultatii de Energetica, iar in prezent este directorul Departamentului Sisteme Electroenergetice. A publicat, in calitate de co-autor, 7 carti sau capitole si peste 70 de articole in jurnale sau conferinte. A primit premiul AGIR al anului 2013. In 1999-2000 a fost cadru didactic asociat la Universite de Liege.
Alisa Manoloiu a absolvit masteratul in Informatica Aplicata in Energetica (UPB) in anul 2013, in acelasi an fiind admisa la doctorat si devenind asistent universitar la Departamentul Sisteme Electroenergetice. Conduce lucrari de laborator si/sau proiect la Retele Electrice, Teoria si Modelarea Sistemelor Electroenergetice. In anul 2015 a efectuat un stagiu doctoral la Universitatea din Aalborg, prin programul Erasmus, in sisteme de transport hibride HVAC/VSC-HVDC.
  PREFATA:
Industria energetica a implinit in acest an venerabila varsta de 125 ani. Primul sistem energetic din lume, inaugurat de Thomas Alva Edison in orasul New York in 1882, a functionat la tensiune continua. Prima instalatie demonstrativa de transport la tensiune alternativa (in monofazat) a fost realizata in 1884 la expozitia de la Torino, de catre L. Goliar. In perioada 1884-1889, Galileo-Ferraris si N. Tesla, respectiv M.O. Dolivo-Dobrovolski au dezvoltat transformatorul bifazat, respectiv transformatorul trifazat. Aceste realizari au permis ridicarea nivelului tensiunii alternative a liniilor electrice trifazate si cresterea distantelor de transport. In zilele noastre functioneaza sisteme electroenergetice cu linii electrice la tensiune alternativa (220 kV, 400 kV, 750 kV) si la tensiune continua (±200 kV, ..., ±800 kV).
In prezent datorita liberalizarii pietei Europene de energie electrica si a introducerii generarii distribuite, schimburile de energie transfrontaliere tind sa urmareasca tranzactiile de pe piata guvernate de pretul energiei, in timp ce circulatiile de puteri respecta in continuare legile lui Kirchhoff. Mai mult, unele dintre sursele distribuite avand o functionare intermitenta (ex. centralele eoliene si fotovoltaice). Astfel, circulatiile de puteri reale nu pot fi coordonate si controlate intr-un mod centralizat la nivel European.
De asemenea, aspectele legate de protectia mediului inconjurator (reducerea poluarii), cresterea eficientei energetice si integrarea la scara mare a surselor eoliene on si offshore au condus la noi abordari si dezvoltari cum ar fi conceptele de Smart Grids, SuperGrids si Smart Cities.
In noua abordare un loc aparte il au legaturile de transport la tensiune continua (HVDC) si dispozitivele din categoria FACTS (Flexible AC Transmission System), bazate pe electronica de putere. Acestea reprezinta o solutie viabila pentru cresterea capacitatii de transport, controlul circulatiei de putere si imbunatatirea rezervelor de stabilitate statica si tranzitorie.
Din aceasta perspectiva, in anii ‘80, dar, in special, dupa 1990, specialistii si cadrele didactice din tara noastra au participat la schimburi profesionale internationale prin IEEE, CIGRE, CEI s.a. Primele cercetari in domeniul aplicatiilor dispozitivelor FACTS, realizate in colectivul de Retele si Sisteme electrice au fost valorificate prin contracte cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu companiile CN Transelectrica si Electrica S.A., precum si in cadrul unor teze de doctorat sustinute la Universitatea Politehnica din Bucuresti (Dr. Popescu Cristina, Dr. Radu Daniel, Dr. Ilea Valentin, Dr. Florin Ciausiu, Dr. Constantin Costel, Dr. Valeriu Presada), dar si prin articole si comunicari stiintifice la conferinte din tara si strainatate.
Trebuie mentionat ca aspecte privind conceptele, structura si modelarea dispozitivelor FACTS au fost dezvoltate in cuprinsul unor carti ca de exemplu ”Tehnici noi in transportul energiei electrice. Aplicatii ale electronicii de putere” si ”Reseaux electriques. Aspects actuals”, publicate de Editura Tehnica (1997 si 2000), dar in mod special in ”Advanced solutions in power systems. HVDC, FACTS and Artificial Intelligence” publicata in editurile IEEE Press si Wiley (2016).
De asemenea, s-au organizat in 2002 si 2003, in cadrul facultatii de Energetica din Bucuresti, cu suportul Programului Erasmus, cursuri internationale pe tema: ”Advanced technologies in power systems: FACTS and I.A”, cu participarea unor cadre didactice si studenti din Marea Britanie, Franta, Italia, Grecia si Romania.
In paralel, la facultatea de Inginerie electrica, profesorii Florin Ionescu si Dan Floricau au dezvoltat cercetari si elaborat lucrari valoroase privind convertoarele statice.
Sunt recunoscator ”dascalilor” si prietenilor pe care i-am avut de-a lungul timpului in cadrul Grupurilor de lucru si Comitetelor de Studii 14/B4 CIGRE si ale IEEE, incepand cu Dr. Narain Hingorani, Prof. Williams Long (SUA), Prof. Dusan Povh (Germania), Dr. Marcio Szechtman (Brazilia), Dr. Bjarne Andersen (UK), Prof. Prabha Kundur (Canada), Dr. Laszlo Gyugyi, Dr. Stig Nilsson si Dr. John Paserba (SUA) s.a.
Speciale multumiri adresez prof. emerit Jacques Trecat (Faculte Polytechnique de Mons), profesorilor Nouredine Hadjsaid, Seddik Bacha, Daniel Roye si Yvon Besanger (INP Grenoble) pentru colaborarea indelungata si invitarea mea ca profesor sau membru in comisii de doctorat.
In lucrarea de fata se trateaza partea referitoare la dispozitivele FACTS din cursurile ”Tehnologii avansate in sistemele electroenergetice: FACTS si Inteligenta Artificiala” si ”Modelarea si simularea instalatiilor electroenergetice bazate pe electronica de putere”, tinute de prof. Mircea Eremia la specializarile de master ”Ingineria Sistemelor electroenergetice”, respectiv ”Informatica aplicata in Energetica” din Facultatea de Energetica. La acestea trebuie adaugate cursurile privind ”Dispositifs FACTS: Fonctionnement et Applications dans les reseaux electriques” sustinute la INP Grenoble in perioada mai-august 2005 si la Faculte Polytechnique de Mons (1992/1993). In ceea ce priveste partea de aplicatii a dispozitivelor FACTS in SEE, acestea au fost initiate si coordonate de conf. Lucian Toma.
Lucrarea este structurata in 9 capitole la care se ataseaza si unele aplicatii.
In capitolul 1, ”Dispozitive semiconductoare de putere pentru sisteme FACTS”, se trece in revista evolutia din punct de vedere tehnologic, pentru ca in final sa se faca clasificarea si functiile realizate de principalele dispozitive in sistemele electroenergetice.
Capitolul 2 ”Compensatorul static de VAr - SVC” dezvolta structura, principiile de functionare, caracteristicile statice si modelarea in regim permanent si dinamic a celui mai ”matur” dispozitiv FACTS. In capitolul 3 ”Compensarea capacitiva serie” a liniilor de transport se prezinta dispozitivele cu condensatoare serie comutate cu intreruptoare mecanice sau cu intreruptoare statice (TSSC) si dispozitivele cu condensatoare serie controlate cu tiristoare (TCSC).
Capitolele 4 ”Compensatorul static sincron - STATCOM” si 5 ”Compensatorul static serie sincron - SSSC”, trateaza noua generatie de dispozitive FACTS, avand la baza convertoare sursa de tensiune, care permit realizarea de invertoare care genereaza unde de tensiune aproximativ sinusoidale, avand viteza mare de raspuns la fenomenele dinamice ce au loc in retelele electrice. Dispozitivul STATCOM este conectat in derivatie cu reteaua electrica si permite controlul tensiunii prin injectia/ absorbtia de putere reactiva. SSSC este inseriat pe linia electrica prin intermediul unui transformator serie, permitand compensarea in regim capacitiv/inductiv a liniei si controlul circulatiei de putere activa si reactiva.
In capitolul 6 ”Regulatorul unificat pentru controlul circulatiei de putere - UPFC” este prezentat cel mai dezvoltat dispozitiv FACTS, avand in componenta un STATCOM si un SSSC. Configuratia/schema permite realizarea mai multor functii simultan: controlul tensiunii in nodul de racord, reglajul puterilor active si reactive pe linia de transport.
Capitolul 7 trateaza o aplicatie relativ recenta privind ”Controlul circulatiei de putere intre linii de transport - IPFC”, folosind in acest scop dispozitive SSSC inseriate pe linii de transport ce pleaca din aceeasi statie electrica. Rolul IPFC este de a rezolva problemele privind supraincarcarea unei linii de transport prin transferul de putere pe alte linii electrice.
In capitolul 8 intitulat ”Compensatorul static multifunctional (convertibil) - CSC” sunt descrise obiectivele, structura si caracteristicile de control ale circulatiei de puteri, prin utilizarea diverselor configuratii STATCOM, SSSC, UPFC sau IPFC, din componenta primului CSC realizat in SUA.
Capitolul 9 descrie structura si clasificarea diverselor categorii de ”Transformator defazor controlat cu tiristoare - TCPST”, care ofera oportunitatea de a controla circulatiile de puteri prin coridoare de interconexiune intre tari, prin redirectionarea puterilor pe o cale paralela, astfel incat sa se evite aparitia congestiilor.
Multumiri s.l.dr. Alexandru Mandis, as.drd.ing. Andreea Georgiana Stefana si as. drd. ing. Irina Picioroaga, precum si doctoranzilor Toni Radu si Constantin Ghinea pentru sprijinul acordat la realizarea figurilor si tehnoredactarea textului.
Aceasta lucrare se adreseaza studentilor si doctoranzilor de la facultatile de Energetica si Inginerie electrica, precum si specialistilor din industrie si cercetare care activeaza in domeniul sistemelor electroenergetice, a dezvoltarii Smart Grids si Smart Cities.
In numele colectivului de autori doresc sa multumesc inca o data domnului prof. dr. ing. Ganea Ion, directorul Editurii AGIR, pentru incurajarea si sprijinul de a publica aceasta lucrare.
Prof. em. dr. ing. Mircea EREMIA Membru al ASTR
  CUVINTE CHEIE: