PARTEA ELECTRICĂ A CENTRALELOR ELECTRICE

  CUPRINS:
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 25
1.1. Scurt istoric al dezvoltarii sistemului electroenergetic national 25
1.1.1. Etapele procesului de electrificare 26
1.1.2. Structura productiei de energie electrica si volumul instalatiilor de transport si distributie 27
1.1.3. Integrarea SEEN in Sistemul Electroenergetic European 32
1.2. Elemente caracteristice pentru reteaua si echipamentele sistemului electroenergetic 35
1.3. Consideratii generale privind centralele electrice 36
1.3.1. Clasificarea centralelor electrice 36
1.3.2. Evolutia modului de conectare a centralelor termoelectrice la reteaua sistemului electroenergetic 39
1.3.3. Incadrarea centralelor electrice in graficul de sarcina al sistemului electroenergetic 42

Partea I. ECHIPAMENTELE PRIMARE DIN CENTRALELE ELECTRICE
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE GENERATOARELOR ELECTRICE SI INSTALATIILE LOR ANEXE 46
2.1. Notiuni generale privind constructia generatoarelor electrice 46
2.1.1. Elementele constructive ale statorului 49
2.1.2. Elementele constructive ale rotorului 55
2.2. Racirea turbogeneratoarelor 58
2.2.1. Sisteme de racire ale turbogeneratoarelor 59
2.2.2. Instalatiile aferente sistemelor de racire ale generatoarelor 67
2.3. Sistemul de ungere a ansamblului turbina-generator sincron 73
2.4. Sistemele de excitatie ale generatoarelor sincrone 75
2.4.1. Structura de principiu a sistemelor de excitatie si cerintele acestora 76
2.4.2. Variante reprezentative de sisteme de excitatie 78
2.4.3. Exemplu. Sistemul de excitatie SE - RAT tip ALSPA P220 85

3. TEORIA SI MODELAREA GENERATORULUI SINCRON 98
3.1. Campul magnetic principal produs de infasurarile generatorului sincron 98
3.1.1. Elementele constructive ale statorului 98
3.1.2. Campul magnetic principal produs de infasurarea statorica 105
3.2. Tensiunile electromotoare induse in infasurarile masinilor sincrone 118
3.2.1. Tensiunea electromotoare indusa intr-o infasurare cu spirele concentrate de catre un camp magnetic invartitor 118
3.2.2. Tensiunea electromotoare indusa intr-o infasurare cu spirele repartizate in crestaturi 122
3.3. Ecuatiile generatorului sincron in regim stationar. Diagrama fazoriala 123
3.4. Ecuatiile generatorului sincron in teoria celor doua axe 130
3.4.1. Masina sincrona idealizata 131
3.4.2. Masina echivalenta 136

4. TRANSFORMATOARELE SI AUTOTRANSFORMATOARELE DIN CENTRALELE SI STATIILE ELECTRICE 140
4.1. Notiuni generale 140
4.2. Notiuni privind functionarea transformatoarelor electrice 141
4.2.1. Principiul de functionare al transformatorului electric 141
4.2.2. Ecuatiile de functionare ale transformatoarelor fara pierderi, cu luarea in considerare a semnificatiei fizice a solenatiei 147
4.2.3. Pierderile in miezul magnetic 149
4.2.4. Transmisia energiei in transformator. Bilantul puterilor 151
4.4. Particularitati functionale ale autotransformatoarelor 153
4.4. Particularitati teoretice ale transformatoarelor trifazate 156
4.5. Partile active ale transformatoarelor trifazate 157
4.5.1. Miezul magnetic 157
4.5.2. Infasurarile transformatorului trifazat 157
4.6. Schemele de conexiuni ale infasurarilor transformatoarelor trifazate 162
4.6.1. Clase de conexiuni 163
4.6.2. Metodologia de fixarea in planul complex a fazorilor tensiunilor omoloage ale infasurarilor trifazate 163
4.6.3. Numarul de ordine 163
4.6.4. Simbolul schemelor de conexiuni 166
4.7. Raportul de transformare al unui transformator trifazat 167
4.8. Particularitati ale autotransformatoarelor trifazate 169
4.9. Transformatoare cu reglarea sub sarcina a tensiunii 172
4.9.1. Modalitati de reglare a tensiunii secundare 172
4.9.2. Posibilitati practice de realizare a reglarii sub sarcina a tensiunii secundare la transformatoare 173
4.10. Marimile caracteristice ale transformatoarelor trifazate 178
4.11. Particularitati constructive ale transformatoarelor 180
4.11.1. Schela transformatoarelor 181
4.11.2. Constructia metalica 182
4.11.3. Uleiul de transformator 184
4.11.4. Izolatoarele de trecere 186
4.11.5. Accesorii ale transformatoarelor de putere 186
4.12. Particularitati constructive ale transformatoarelor trifazate cu trei infasurari 204

Partea a II-a. GENERATORUL ELECTRIC CONECTAT LA RETEAUA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC
5. REGIMURILE DE FUNCTIONARE ALE GENERATOARELOR SINCRONE CONECTATE LA RETEAUA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC 212
5.1. Regimurile de functionare ale sistemului electroenergetic 212
5.2. Regim normal de functionare al generatoarelor sincrone 212
5.2.1. Bilantul puterilor active la un generator sincron in regim stationar 213
5.2.2. Diagrama puterilor (diagrama P/Q) 213
5.2.3. Incarcarea-descarcarea cu putere a unui generator sincron conectat la reteaua sistemului electroenergetic 216
5.2.4. Dependenta procesului de functionare a generatoarelor sincrone conectate la reteaua sistemului electroenergetic de unghiul de sarcina 220
5.2.5. Caracteristicile de incarcare limita ale unui generator sincron conectat la reteaua sistemului electroenergetic 223
5.2.6. Modalitati de largire a domeniului functionarii stabile a generatorului sincron peste limita stabilitatii naturale 227
5.3. Regimuri tranzitorii la modificarea excitatiei generatorului sincron 234
5.3.1. Procese tranzitorii in generatoarele sincrone la modificarea prin salt a tensiunii de excitatie 236
5.3.2. Fortarea excitatiei 243
5.3.3. Dezexcitarea rapida 251
5.4. Generatorul sincron in regim de scurtcircuit simetric 254
5.4.1. Curentul de scurtcircuit cand locul scurtcircuitului este alimentat
de la o sursa ideala de tensiune 259
5.4.2. Curentul de scurtcircuit cand locul scurtcircuitului este alimentat
de la un generator sincron 271
5.4.3. Parametrii generatoarelor sincrone in regim de scurtcircuit 282

6. CONECTAREA LA RETEAUA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC A GENERATOARELOR ELECTRICE DIN CENTRALELE ELECTRICE 299
6.1. Notiuni introductive 299
6.2. Analiza fenomenelor care au loc la sincronizarea precisa 299
6.2.1. Tensiunea la bornele intreruptorului inainte de anclansare 300
6.2.2. Conditiile care trebuie sa fie indeplinite la sincronizarea precisa 301
6.2.3. Socul de curent din momentul inchiderii intreruptorului 306
6.2.4. Conditiile intrarii in sincronism a generatorului sincron 308
6.3. Posibilitati de realizare a sincronizarii precise 314
6.3.1. Sincronizarea manuala 322
6.3.2. Sincronizarea semiautomata 322
6.3.3. Sincronizarea automata 324
6.4. Realizarea circuitelor de sincronizare a grupurilor energetice 327
6.4.1. Principiul de functionare al circuitelor de sincronizare la sincronizarea manuala 328
6.4.2. Principiul de functionare al circuitelor de sincronizare la sincronizarea automata 329

7. PROBLEME REFERITOARE LA EXPLOATAREA CENTRALELOR ELECTRICE 333
7.1. Consideratii privind exploatarea generatoarelor sincrone 333
7.2. Normele de baza pentru exploatarea generatoarelor sincrone si a instalatiilor auxiliare 333
7.2.1. Precizari privind regimurile de functionare 334
7.2.2. Precizari privind sistemul de excitatie 334
7.2.3. Precizari privind sistemul de racire 338
7.2.4. Precizari privind atributiile personalului de exploatare 338
7.3. Echipamentele de comanda, control, masura, protectie ale generatoarelor electrice sincrone (GES) 341
7.3.1. Echipamente de comanda si semnalizare a pozitiei intreruptorului de retea a GES 344
7.3.2. Echipamentele de protectie ale grupurilor generatoare din centralele electrice 344
7.4. Incercarile, masuratorile si probele la generatoarele electrice 372
7.4.1. Tipurile de incercari la prima punere in functiune si periodic in exploatare 375
7.4.2. Verificarile si probele recomandate pentru prima punere in functiune si dupa realizarea reparatiilor in perioada de exploatare 376
7.5. Punerea in functiune a GES 387
7.6. Automatizarea grupurilor termoenergetice de mare putere 393
7.6.1. Introducere 396
7.6.2. Structura sistemului de automatizare si de protectii a unui grup termoenergetic de mare putere 396
7.6.3. Sistemul de comanda si control al grupului energetic 397
7.6.4. Reglajul de sarcina al grupului termoenergetic 399

Partea a III-a. INSTALATIILE ELECTRICE DIN CENTRALELELE ELCTRICE
8. INSTALATIILE ELECTRICE ALE CIRCUITELOR PRIMARE DIN CENTRALELE ELECTRICE 404
8.1. Notiuni generale privind instalatiile electrice ale circuitelor primare 404
8.2. Elementele componente ale instalatiilor de conexiuni 404
8.2.1. Aparate de comutatie primara 408
8.2.2. Transformatoare de masura 409
8.2.3. Descarcatoare 412
8.2.4. Bobine de reactanta 412
8.3. Criteriile tehnice pentru alegerea aparatelor instalatiilor de conexiuni 415
8.4. Schemele instalatiilor de conexiuni 416
8.4.1. Tipuri de scheme ale instalatiilor (statiilor) de conexiuni 423
8.4.2. Cerintele impuse schemelor instalatiilor (statiilor) de conexiuni 424
8.4.3. Clasificarea schemelor instalatiilor (statiilor) de conexiuni 426
8.5. Instalatiile de conexiuni cu unul sau mai multe sisteme de bare colectoare si un intreruptor pe circuit 426
8.5.1. Tipuri de celule 427
8.5.2. Echiparea celulelor 428
8.5.3. Schemele instalatiilor de conexiuni cu unul sau mai multe sisteme de bare colectoare si un intreruptor pe circuit. Variante de baza 436
8.5.4. Masuri pentru reducerea numarului de circuite care ies din functiune la o avarie pe bara de lucru 443
8.5.5. Variante pentru ocolirea intreruptorului 447
8.5.6. Utilizarea cuplelor combinate pentru reducerea costurilor instalatiilor 452
8.5.7. Scheme cu posibilitati marite de reducere a curentilor de scurtcircuit 455
8.6. Scheme ale instalatiilor de conexiuni cu doua sistem de bare colectoare la care unui subansamblu de N circuite le revin N + 1 intreruptoare 457
8.6.1. Scheme cu doua intreruptoare pe circuit 466
8.6.2. Scheme cu 1,5 si 1,33 intreruptoare pe circuit 467
8.7. Scheme ale instalatiilor de conexiuni fara bare colectoare 468
8.7.1. Schemele poligonale 469
8.7.2. Schemele in H 469
8.8. Situatiile si starile in care se pot afla echipamentele si elementele din instalatiile de conexiuni 471
8.8.1. Starea operativa „in exploatare” 472
8.8.2. Starea operativa „retras din exploatare” 472
8.9. Manevre in instalatiile de conexiuni 475
8.9.1. Clasificarea manevrelor 476
8.9.2. Reguli tehnice generale privind conceptia manevrelor de executie 477
8.10. Cai de curent pentru curenti mari din centralele electrice 477
8.10.1. Cai de curent din cabluri 480
8.10.2. Cai de curent din conductoare rigide neecranate 480
8.10.3. Cai de curent din bare ecranate 481
8.10.4. Cai de curent din fascicule de conductoare flexibile 481

9. SISTEMUL DE SERVICII PROPRII AL CENTRALELOR ELECTRICE 485
9.1. Notiuni privind sistemul serviciilor proprii ale centralelor electrice 485
9.1.1. Formele de energie folosite la alimentarea serviciilor proprii si consumul acestora 485
9.1.2. Clasificarea serviciilor proprii 485
9.2. Consumatorii serviciilor proprii 486
9.2.1. Principalele categorii de motoare electrice din cadrul serviciilor proprii ale centralelor electrice 486
9.2.2. Clasificarea consumatorilor serviciilor proprii 487
9.3. Instalatiile electrice de servicii proprii 490
9.3.1. Tipuri de instalatii electrice de servicii proprii 490
9.3.2. Treptele de tensiunea din cadrul instalatiei electrice de servicii proprii 491
9.3.3. Sursele de alimentare din cadrul instalatiei electrice de servicii proprii 492
9.3.4. Principiile de alimentare a consumatorilor serviciilor proprii 495
9.4. Scheme de principiu pentru alimentarea serviciilor proprii ale centralelor electrice 496
9.4.1. Criterii generale de alcatuire a schemelor instalatiilor electrice de servicii proprii 497
9.4.2. Schemele instalatiilor electrice de servicii proprii de curent alternativ din CET si CTE cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor 497
9.4.3. Schemele instalatiilor electrice de servicii proprii din CET si CTE cu blocuri generator-transformator 499
9.4.4. Particularitati ale schemelor de alimentare a serviciilor proprii ale CNE 512
9.4.5. Particularitati ale schemelor de alimentare a serviciilor proprii ale CHE 513

10. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI ALE CIRCUITELOR PRIMARE DIN CENTRALELE ELECTRICE 518
10.1. Notiuni introductive 518
10.2. Tipuri de centrale electrice in functie de modul de conectare a generatoarelor la statia electrica de evacuare 518
10.3. Scheme de principiu ale centralelor electrice in care energia electrica
se injecteaza in statia de evacuare la tensiunea generatoarelor 519
10.3.1. Centrale la care statia de evacuare prezinta o singura instalatie de conexiuni, la tensiunea generatoarelor 520
10.3.2. Centrale la care statia de evacuare prezinta o instalatie de conexiuni la tensiunea generatoarelor si o instalatie de conexiuni cu tensiunea mai mare, pentru legatura cu sistemul electroenergetic 520
10.4. Scheme de principiu ale centralelor electrice in care energia electrica se injecteaza in statia de evacuare la tensiuni mai mari decat tensiunea generatoarelor 521
10.4.1. Tipuri de scheme bloc utilizate in centralele electrice 523
10.4.2. Scheme de principiu pentru centrale cu blocuri generator-transformator 530
10.5. Exemple de scheme electrice de conexiuni ale unor centrale electrice 530

11. CURENTII DE SCURTCIRCUIT SI EFECTELE LOR ASUPRA APARATAJULUI INSTALATIILOR ELECTRICE 543
1.1. Notiuni referitoare la scurtcircuitele din reteaua sistemului electroenergetic 543
11.2. Metode de calculul a curentilor de scurtcircuit 543
11.3. Ipoteze simplificatoare admise la calculul curentilor de scurtcircuit cu metode aproximative 545
11.3.1. Ipotezele simplificatoare generale 547
11.3.2. Ipoteze simplificatoare specifice 547
11.4. Scheme echivalente de secventa ale elementelor sistemului electroenergetic 548
11.4.1. Componentele simetrice ale unui set trifazat nesimetric de marimi electrice 549
11.4.2. Tipuri de elemente ale SE 554
11.4.3. Schemele echivalente trifazate cu parametrii de faza ale elementelor de sistem 557
11.4.4. Schemele echivalente monofazate de secventa ale elementelor de sistem 558
11.5. Schemele echivalente monofazate de secventa si parametrii principalelor elemente de sistem, pentru calculul valorilor efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit 561
11.5.1. Schemele echivalente monofazate de secventa si parametrii lor pentru generatoarele sincrone, in regim de scurtcircuit 566
11.5.2. Schemele echivalente monofazate de secventa si parametrii lor pentru consumatori, in regim de scurtcircuit 572
11.5.3. Schemele echivalente monofazate de secventa si parametrii lor pentru sistemul electroenergetic echivalent fata de o bara de referinta, in regim de scurtcircuit 577
11.5.4. Schemele echivalente monofazate de secventa si parametrii lor pentru liniile electrice 583
11.5.5. Schemele echivalente monofazate de secventa si parametrii lor pentru bobinele de reactanta 584
11.5.6. Schemele echivalente monofazate de secventa si parametrii lor pentru transformatoare si autotransformatoare 589
11.6. Schemele echivalente monofazate de secventa directa, inversa si homopolara a unui sistem electroenergetic, pentru calculul valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit 599
11.6.1. Reprezentarea schemelor echivalente monofazate de secventa a
sistemului electroenergetic 601
11.6.2. Metode de calcul numeric a parametrilor din schemele echivalente monofazate de secventa ale unui sistem electroenergetic 602
11.6.3. Intocmirea schemelor echivalente monofazate de secventa a unui sistem electroenergetic 607
11.6.4. Transfigurarea schemelor echivalente monofazate de secventa a unui sistem electroenergetic 616
11.7. Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit la locul scurtcircuitului, prin metoda componentelor simetrice 626
11.7.1. Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit in sectiunea k, utilizand schemele echivalente monofazate complexe a tipului de scurtcircuit 630
11.7.2. Determinarea valorii efective a componentei periodice a curentului de scurtcircuit in sectiunea k, utilizand suntul de avarie 639
11.7.3. Determinarea curentilor pe diferite ramuri ale sistemului electroenergetic cand se cunosc componentele simetrice ale curentilor de scurtcircuit in sectiunea k 642
11.7.4. Etapele care trebuie parcurse in efectuarea calculului curentilor I” si I la locul scurtcircuitului, utilizand schemele echivalente monofazate de secventa ale sistemului electroenergetic 643
11.7.5. Determinarea curentilor pe ramurile sistemului electroenergetic prin metoda potentialelor de noduri 650
11.8. Efectele curentilor de scurtcircuit 657
11.8.1. Efectul termic al curentului de scurtcircuit 658
11.8.2. Efectul electrodinamic al curentilor de scurtcircuit 661
BIBLIOGRAFIE 675
  PREZENTARE:
Pana in 1989, interconectarea Sistemului Electroenergetic National cu tarile vecine, a fost orientata spre legaturile cu sistemele electroenergetice ale tarilor membre CAER.

Incepand din anul 1990, in Sistemul Electroenergetic National (SEEN) s-au luat decizii majore in scopul cresterii sigurantei si eficientei functionarii acestuia, crearea si dezvoltarea unei Piete angro de energie electrica la nivel national si european, sustinute prin legislatia nationala si a Uniunii Europene. Functionarea pietei de echilibrare si a pietei serviciilor tehnologice de sistem - ca principale componente ale pietei angro de energie electrica - se bazeaza in mare parte pe partea electrica a centralelor electrice in scopul mentinerii permanente a echilibrului intre productia si consumul de energie electrica.

Dupa anul 2006, SEEN functioneaza integrat in Sistemul Electroenergetic European, coordonat initial de catre UCTE, iar dupa extinderea sa, de catre ENTSOE, o institutie formata din Operatorii de Transport si de Sistem (OTS), din Europa.

Pentru producerea energiei electrice si termice, in Sistemul Energetic National sunt in functiune, un numar mare de centrale termoelectrice si hidroelectrice, o centrala nuclearo-electrica si in ultimii ani din centrale pe baza de resurse regenerabile de energie.

In prezent Guvernul Romaniei, printr-o larga dezbatere publica pregateste o noua Strategie Energetica, pentru perioada 2015-2035, care sa prevada un mix energetic echilibrat, bazat pe folosirea resurselor in centrale: termoelectrice, hidroelectrice, nucleare, eoliene, fotovoltaice si biomasa. Se preconizeaza ca aceasta noua Strategie Energetica, sa fie solutia cu ajutorul careia energetica romaneasca, pe termen mediu si lung, sa conduca la o crestere economica sustenabila precum si la o imbunatatire a bunastarii generale.

Siguranta si eficienta in functionare a Sistemului Energetic, depinde de siguranta si eficienta in functionare a principalelor sale componente: centralele electrice, statiile si liniile electrice.

Fiecare grup energetic dintr-o centrala electrica, este conectat la sistemul electroenergetic, prin intermediul unor echipamente electrice primare, aferente grupurilor energetice si statiilor electrice, iar punerea in paralel si functionarea de durata a grupurilor energetice, se realizeaza cu ajutorul echipamentelor de automatizare, care asigura sincronizarea automata si reglajul permanent al parametrilor de functionare solicitati de sistem.

Toate operatiile de montaj, verificari, probe de punere in functiune si exploatarea echipamentelor si instalatiilor electrice aferente centralelor electrice, se realizeaza de catre specialisti pregatiti in institutii de invatamant cu profil energetic, electrotehnic, informatic si de automatizare. Complexitatea si diversitatea instalatiilor electrice a centralelor electrice, impun o pregatire corespunzatoare a personalului.

Lucrarea Partea Electrica a Centralelor Electrice prezinta in mod sistematic si unitar ansamblul problemelor specifice disciplinei cu aceeasi titulatura, care se preda studentilor de la specializarea Electroenergetica, la Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica din Timisoara, dar si la alte facultati cu profil energetic din tara. Realizata pe baza notitelor de curs, lucrarea reuneste experienta teoretica a prof. dr. ing. Dusa Vasile si s.l. dr. ing. Molnar-Matei Florin, cu experienta indelungata in montajul, punerea in functiune si exploatarea centralelor electrice dar si a functionarii sistemului electroenergetic, a prof. dr. ing. Vaida Victor.

Lucrarea cu peste 620 de pagini, avand 11 capitole si un amplu material bibliografic, este prezentata intr-o forma grafica deosebita.

Primul capitol prezinta un scurt istoric al dezvoltarii SEEN, integrarea sa in Sistemul Electroenergetic European si o clasificare a centralelor electrice.

Problematica celorlalte capitole este organizata in trei parti. Partea I, „Echipamentele primare din centralele electrice”, cuprinde capitolele 2 si 3, care se refera la generatorul sincron si capitolul 4 care trateaza aspecte privind transformatoarele de forta din centralele electrice.

Partea a II-a, „Generatorul electric conectat la reteaua sistemului electroenergetic” cuprinde capitolul 5 in care se analizeaza regimurile de functionare ale generatorului sincron conectat la reteaua SEN, capitolul 6 care trateaza problemele referitoare la conectarea generatoarelor sincrone la reteaua SEN si capitolul 7, dedicat problematicii vizand exploatarea generatoarelor sincrone.

Partea a III-a, „Instalatiile electrice din centralele electrice”, cuprinde capitolele 8, 9, 10 si 11. In capitolul 8 se analizeaza instalatiile electrice ale circuitelor primare din centralele electrice. In capitolul 9 se analizeaza sistemul serviciilor proprii din centralele electrice. In capitolul 10 se prezinta scheme electrice de conexiuni ale centralelor electrice, iar capitolul 11 este consacrat problematicii vizand calculul curentilor de scurtcircuit si efectele acestora asupra aparatajului instalatiilor electrice.

Prin imbinarea armonioasa a aspectelor teoretice si practice, privind partea electrica a centralelor electrice, consider ca lucrarea reprezinta o premiera in literatura tehnica de specialitate si va fi folosita cu interes de catre studenti, masteranzi si doctoranzi din facultatile de profil, dar si de alti specialisti cu preocupari in domeniul montajului, punerii in functiune a centralelor electrice si a functionarii Sistemului Electroenergetic.

Prof. emerit dr. ing. Mircea EREMIA
Universitatea „Politehnica” din Bucuresti
Membru al ASTR
  PREFATA:
DESPRE AUTORI

Prof. dr. ing. Vasile DUSA s-a nascut la 9 ianuarie 1945, in satul Presaca-Ampoiului, comuna Metes, judetul Alba. In anul 1963 a fost admis la Facultatea de Electrotehnica a Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timisoara, la sectia Electroenergetica, pe care a absolvit-o in anul 1968 cu diploma de merit.

Activitatea profesionala. Dupa absolvirea facultatii a fost retinut ca asistent stagiar la Catedra de Masuri si Centrale Electrice din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timisoara, iar in perioada 1972-1977 a functionat ca asistent titular la aceeasi catedra. In anul 1977 a sustinut examenul de concurs pentru postul de sef de lucrari, post pe care a functionat pana in 31.01.1991, cand a devenit conferentiar. In 01.09.1996 a fost promovat profesor universitar la Catedra de Electroenergetica de la Facultatea de Electrotehnica a Universitatii „Politehnica” din Timisoara. O perioada de 10 ani a activat si ca profesor universitar asociat la Facultatea de Energetica a Universitatii din Oradea, unde a predat cursul de Partea electrica a centralelor electrice. Este pensionar din octombrie 2010.

Activitatea didactica. In cei 42 de ani de activitate in invatamantul superior tehnic, a condus lucrari de laborator si proiecte de an la disciplinele: Partea electrica a centralelor electrice, Centrale electrice, Aparate electrice, Statii si posturi de transformare, Montarea si exploatarea instalatiilor P.R.A.M., Balante si optimizari energetice, Tehnologii noi de recuperare a energiei in industrie, Tehnici de optimizare in energetica industriala, Producerea energiei in centralele electrice, Circuite secundare si a predat cursurile de: Partea electrica a centralelor electrice, Montarea si exploatarea instalatiilor P.R.A.M., Balante si optimizari energetice, Tehnologii noi de recuperare a energiei in industrie, Tehnici de optimizare in energetica industriala, Producerea energiei in centralele electrice, Circuite secundare si Comanda si controlul functionarii retelelor electrice. De asemenea, inca din primul an de activitate a condus proiecte de diploma, dintre care unele s-au materializat cu instalatii de laborator, ca de exemplu: simulator de manevre, model celula de linie prin care se modelau circuitele primare si secundare din cadrul unei celule de linie electrica. Este de mentionat faptul ca disciplinele Circuite secundare si Comanda si controlul functionarii retelelor electrice au fost introduse de prof. dr. ing. Vasile DUSA in planul de invatamant, fiind predate in anul IV la sectia Electroenergetica si respectiv la master - sectia Electroenergetica din cadrul facultatii de Electrotehnica a Universitatii „Politehnica” din Timisoara. Aceste discipline sunt materializate in cartile: Instalatii de comanda si control ale statiilor electrice (1996) si respectiv Sisteme moderne pentru comanda si controlul functionarii retelelor electrice (2006). Totusi, disciplina care i-a marcat activitatea profesionala de la angajare si pana la pensionare a fost Partea electrica a centralelor electrice, pe care a predat-o dupa decesul regretatului profesor Heinrich Iuliu. Este de remarcat faptul ca pentru toate disciplinele pe care le-a predat are publicate manuale, iar aceasta carte, scrisa in colaborare cu prof. dr. ing. Vaida Victor si s.l. dr. ing. Molnar-Matei Florin, lipsea din bibliografia disciplinelor predate. La cursurile de pregatire in domeniul elaborarii bilanturilor electroenergetice, realizate de Catedra de Electroenergetica a Facultatii de Electrotehnica si de Departamentul de Educatie Permanenta din cadrul Universitatii „Politehnica” din Timisoara, in cadrul cursului de „Intocmirea si analiza bilanturilor termoenergetice”, a predat disciplina Intocmirea si analiza bilanturilor electroenergetice, pentru care, in colaborare cu prof. dr. ing. Petru Gheju, a scris cartea cu acelasi titlu.

Activitatea stiintifica este concretizata prin: 20 de carti de specialitate, 43 lucrari publicate in reviste de specialitate, 38 lucrari prezentate la conferinte de specialitate, 20 de contracte de cercetare stiintifica in domeniul rationalizarii consumului de energie si al realizarii de bilanturi energetice, 4 certificate de inovator si un brevet de inventie, pentru inventia „Masina sincrona cu excitatie dubla cu camp de excitatie variabil fata de axele rotorului (MSEDV)”, care sta la baza tezei de doctorat sustinuta in anul 1986. Inventia rezolva problema realizarii unei masini sincrone cu doua infasurari de excitatie, care poate functiona in regim de generator conectat la reteaua sistemului electroenergetic, in intreg domeniul incarcarilor limita, fara regulator automat de excitatie. De asemenea, a fost membru in mai multe comisii de doctorat.

Prof. dr. ing. Victor VAIDA, s-a nascut in satul Cincis, comuna Teliuc, judetul Hunedoara, la data de 13 septembrie 1945. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica din Timisoara, sectia Electroenergetica, pe care le-a absolvit in anul 1968.

Activitate profesionala. A inceput activitatea in anul 1968 ca inginer stagiar la Trustul Energomontaj din Bucuresti, Santierul Termocentrala Mintia-Deva, unde a participat la construirea si punerea in functiune a primei etape a termocentralei Mintia, formata din patru grupuri de 210 MW, pana la 1 ianuarie 1972. In perioada 1972-1974 a facut o specializare la firma Siemens - Germania, pentru punerea in functiune a centralelor electrice si nucleare, fiind inginer de punere in functiune la Centrala Termoelectrica EMDEM si Nucleara Biblis (2 grupuri de 1200 si 1300 MW, cele mai mari din lume la acel moment) din R.F. Germania. Intors in tara a participat la montarea, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice Rovinari (4 grupuri de 330 MW), Turceni (8 grupuri de 330 M W), si Mintia (6 grupuri de 210 MW), in perioada 1975-1989, in calitate de director general si director tehnic. Dupa 1989 a fost viceprimar la Primaria Judetului Hunedoara, deputat in Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor (1990-1992), vicepresedinte cu probleme de Productie, Transport si Distributie la RENEL Bucuresti (1991-1993), presedinte director general la RENEL Bucuresti (1993-1995), director general (1995-2005) si director tehnic (2005-2008) la S.C. Electrocentrale Deva, prefect al judetului Hunedoara (oct 2004-martie 2005). Dupa 2008, a fost presedinte si membru CA la S.C. TMP Bucuresti S.A. si presedinte - director general la S.C. Power Plant Fagaras.

Activitate didactica. A inceput activitatea didactica in anul 1997 in calitate de conferentiar universitar la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea (1997-2001), apoi profesor universitar (2001-2015), predand cursul „Bazele energeticii si conversia energiei“. Din anul 2007 este profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica, Universitatea din Petrosani, predand cursurile ,,Partea electrica a centralelor electrice“ si ,,Piata de energie electrica“ . In perioada 2005-2010 a fost profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica din Timisoara, masterat energetic, predand cursul „Probleme speciale ale consumatorilor de energie electrica“. In perioada 2007-2012 a fost profesor universitar asociat la Centrul de Formare Profesionala - Perfect Service, predand cursurile: ,,Piata de energie electrica“ si ,,Legislatie europeana si nationala pentru sistemele energetice“.

Activitate stiintifica si culturala. Activitatea stiintifica s-a materializat in 14 carti si peste 190 de articole in domeniul energetic, in tara si in strainatate. A fost coordonator, autor sau colaborator la peste 100 de proiecte de cercetare-dezvoltare, pe baza de contract / grant sau lucrari de cercetare / dezvoltare / modernizare in domeniul energetic si studii in domeniul energetic. Ca presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei si presedinte RENEL, a fost organizator al Conferintei Nationale de Energie - Neptun (1994). Este organizator al Conferintei Nationale de Energetica, Simpozioanelor de Siguranta in Functionare a Sistemelor Energetice si de Informatica in Energetica, in perioada 1991-2015. Este consultant pentru firme din tara si din strainatate, pentru probleme din domeniul energetic: studii de solutie si fezabilitate pentru investitii de centrale termoelectrice moderne, de mare putere, cu parametri ultrasupracritici; centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale cu performanta ridicata; centrale de cogenerare pe gaze; centrale pe resurse regenerabile etc. Este membru a colectivul de specialisti pentru realizarea Studiului ,,Energetica in Tranzitie - 2050“ pentru Uniunea Europena, in cadrul EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii), care se va finaliza in anul 2015. In cadrul activitatii culturale, ca presedinte a Asociatiei ,,Cincisenii’’ a fost organizator al Festivalurilor de Muzica Populara ,,Floare mandra de Cincis“, Concursuri de colinzi etc, din judetul Hunedoara.

Activitate manageriala, internationala si sociala. In cadrul activitatii manageriale a fost: presedinte - director general sau vicepresedinte al RENEL; director general sau director adjunct la centralele electrice Mintia, Rovinari, Turceni; seful grupului parlamentar ecologist-social democrat; membru al consiliilor economice si de mediu ale Adunarii Deputatilor; vicepresedinte al comitetului interparlamentar Romania-China; secretar al comitetului interparlamentar Romania-Germania; secretar al comitetului interparlamentar Romania-Argentina; membru al Comitetului de Directie al UNIPEDE (Uniunea Internationala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Electrica) - Paris; seful delegatiei romane la Comisia Europeana - Bruxelles, pentru negocierea „Cartei Europene a Energiei”; membru al Comisiei de Energetica a Academiei Romane; presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei; presedintele Consiliului de Conducere al Patronatului ELPEGA (Petrol, Gaze, Energie); vicepresedintele Patronatului CONPIROM (Industrie); presedintele ARIST (Asociatia Romana pentru Istoria Stiintei si Tehnicii) si membru fondator; presedinte si prim-vicepresedinte al SIER (Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania); membru al Comisiei „Eficienta XXI” - ONU, Geneva; membru al Asociatiei de Promovare a Calitatii; membru de onoare al Comitetului Facultatii de Energetica Bucuresti; membru al Comitetului Business ,,Area Generation” Eurelectric - Bruselles; membru de Onoare a MEE - Societatea Inginerilor Electrotehnicieni si de Telecomunicatii din Ungaria; membru al Adunarii Generale a EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii); presedinte executiv si membru al Comitetului Executiv; vicepresedinte (2014-2015) si presedinte (din septembrie 2015).

S.l. dr. ing. Florin MOLNAR-MATEI s-a nascut la 27 ianuarie 1981, in localitatea Stei, judetul Bihor. Dupa terminarea liceului, a fost admis la Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica a Universitatii „Politehnica“ din Timisoara, la sectia Electroenergetica, pe care a absolvit-o in anul 2004 cu media generala 10.00 si media la examenul de diploma 10.00. In perioada 2004-2005 a frecventat cursurile de master in specializarea Monitorizarea si conducerea eficienta a retelelor electrice, a Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica, pe care le-a absolvit cu media generala 10.00 si cu media la examenul de disertatie 10.00.

Activitatea profesionala. In anul 2004, dupa absolvirea facultatii a fost retinut ca doctorand cu frecventa la Catedra de Electroenergetica din cadrul Universitatii „Politehnica“ din Timisoara. Studiile doctorale le-a finalizat in anul 2010, urmand ca in perioada 2010-2013 sa activeze ca cercetator postdoctoral (bursa de cercetare postdoctorala) in cadrul Departamentului de Electroenergetica. Incepand cu februarie 2012 a fost angajat ca asistent universitar, iar din februarie 2015 a fost promovat sef de lucrari la Departamentul de Electroenergetica de la Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica a Universitatii „Politehnica“ din Timisoara.

Activitatea didactica. In cei 11 ani de activitate in invatamantul superior tehnic, a condus lucrari de laborator si proiecte de an la disciplinele: Partea electrica a centralelor electrice, Circuite secundare, Centrale statii si retele electrice, Transportul si distributia energiei electrice, Sisteme cu microprocesoare in energetica, Conducerea proceselor electroenergetice cu calculatoare de proces, Sisteme cu microcontrolere in energetica, Automatizarea si protectia SEE, si a predat cursurile: Sisteme cu microprocesoare in energetica, Conducerea proceselor electroenergetice cu calculatoare de proces, Sisteme cu microcontrolere in energetica. Din primul an de activitate pana in prezent a condus activitatea de laborator la materia Partea electrica a centralelor electrice. In acest timp si-a adus contributia la dezvoltarea laboratorului prin dezvoltarea unor simulatoare software, primul dintre acestea fiind simulatorul software de manevre, proiectat si executat in intregime in cadrul propriei lucrari de diploma realizate sub indrumarea d-lui prof. dr. ing. Dusa Vasile. In prezent, activitatea didactica este orientata cu preponderenta spre domeniul utilizarii sistemelor cu microprocesoare si microcontrolere in energetica.

Activitatea stiintifica. Activitatea stiintifica este orientata spre domeniul calitatii energiei electrice, in special spre problematica golurilor de tensiune din retelele electrice. Aceasta tematica a fost abordata in cadrul tezei de doctorat, al bursei de cercetare postdoctorale si a unui grant de cercetare castigat in competitie nationala. Rezultatele obtinute pana in prezent au fost valorificate prin intermediul a 3 carti de specialitate, 29 lucrari publicate in reviste sau prezentate la conferinte de specialitate. Este director de proiect la 1 grant de cercetare castigat in competitie nationala si membru in alte 8 contracte de cercetare stiintifica.
  CUVINTE CHEIE: