STELE SI FLORI, FLORI SI STELE ÎN UNIVERSUL STIINTEI

  CUPRINS:
Multumiri 11
Prolog la interpolare 13
1. Inteligenta corpului 23
2. Holocaustul oxigenului - una dintre cele mai spectaculoase si mai importante revolutii din istoria vietii 39
3. Ce a fost intai, oul sau gaina Balena s-a nascut din. . . hipopotam 47
4. O viata dedicata cercetarii stiintifice. O suta de ani de la nasterea profesorului Calin Popovici 53
5. Pe care parte a telescopului trebuie sa privim. . . chiar si in era televiziunii si a Photoshop-ului 63
6. Constantele fizice sunt. . . constante si universale 77
7. Candele in Univers 87
8. Sa nu uitam de inteligenta corpului. . . 101
9. Sa nu-l uitam pe Eminescu. . . si paradoxul lui Olbers 115
10. Barca lui Iisus. . . sau o marturie a masacrului de la Migdal 121
11. De la calendare, la orologii si pana la. . . genom si Big Bang! 131
12. Astrologia... si vor fi semne in Soare, in Luna si in stele. . . Astro-terapie 145
13. Dinamica falierii 161
14. Baha`i, . . . o cale spre ecumenism 175
15. De la astrolab, la. . . GPS 203
16. Primul experiment de astrofizica in curs de realizare pe Pamant 217
17. 13 din 18 oglinzi sunt gata 229
18. Undele gravitationale releva „sonoritatea Universului“ 231
19. Observat minus Calculat (O-C) si. . . aproximatii succesive 235
20. Una dintre cele mai disputate notiuni stiintifice, . . . inca si in zilele noastre, cuvantul PLANETA 253
21. Filmele din creier pe care vezi ca nu le vezi 277
22. Continua experimentele de astrofizica asamblate pe Pamant. O substanta care a atins 2 milioane de grade poate revela structura stelelor. 295
23. Bebelusii sunt intarcati pe la un an, dar oamenii maturi, . . . inca nu. Depinde numai de ei! 299
24. De la pamanturi rare, la . . . PAMANTURI RARE 315
25. Precesia echinoxului. Stonehenge, Sarmizegetusa si. . . Nabta Playa. Trei Crai de la Rasarit si. . . trei piramide laolalta 337
26. Al saselea simt! Simtul echilibrului. De fapt, . . . simtul gravitatiei 385
27. Glaciatiunile sunt periodice 407
28. Soarele - o centrala nucleara care functioneaza de mai bine de 5 miliarde de ani. Un veritabil perpetuum mobile in materie de productie de energie 415
29. Cea mai importanta misiune NASA din ultimul deceniu 427
30. Viata pe Sahgena - planeta care joaca sah 433
31. La ce sunt bune degetele 455
32. Intrebari la care am incercat sa raspund si intrebari la care cred ca nu am raspuns 469
Epilog la extrapolare 479
Glosar - privit din camera pixelilor 491
Bibliografie 511
Index 515
  PREZENTARE:
O parte din tot ce are de spus si de aratat Harry Minti se gaseste in aceasta carte. Pentru ca este unul dintre acei indragostiti de stele si de flori care stiu sa transmita ceea ce ii apropie, si nu ceea ce ii desparte. Valseaza in scris cu notiunile stiintifice cu aceeasi delicatete si precizie cu care isi potriveste aparatul de fotografiat la ochi. Priveste, asculta si, cand vrea sa spuna ceva, apasa pe butonul declansator. La fel pare sa procedeze si cu scrisul, dar operatiunea seamana mai degraba cu fotografiile in rafale. Rezultatul ne surprinde pentru ca el, la randul lui, este impresionat, si apoi nu face decat sa lase firescul sa se manifeste. Mai intervine un aspect, deloc de neluat in seama. Textul sau final e o slefuire a versiunilor multiple pe care le citeste si le reciteste, le actualizeaza si cauta sa inteleaga mai bine despre ce este vorba, pentru ca mesajul sa fie mai clar - modifica, se supune cuvantului potrivit, scrie si rescrie ca intr-o miscare in spirala. Nu-i de mirare ca urca pana la stele pe care le surprinde in ipostaze de flori. Pe tot acest traseu, vede ceea ce noi nu vedem, ia notite si apoi ni se adreseaza ca unui prieten.

Harry Minti este un impatimit al cunoasterii. Dimensiunile multiple ale universului sau au generat din preocuparea sa de o viata, aceea de om de stiinta. Cand vorbeste despre cutremure, despre constantele fizice, despre aproximatiile succesive ori despre personalitati din istoria astronomiei romanesti sau despre candele care lumineaza bolta cereasca nocturna, stie ce spune. Harry Minti este un cercetator pasionat de stiinta si de istoria stiintei, dar si de comunicarea stiintei. De aceea, e fascinant.

Bucuresti, decembrie 2012
Catalin Mosoia
S.C. Brief Press S.R.L.,
Ziarul Stiintelor,
The Science Newspaper,
Reteaua Comunicatorilor de Stiinta Romani


Domnul Harry Minti si-a dedicat viata stelelor. Aflat acum la trei sferturi de veac, doctorul in astrofizica rememoreaza cu nostalgie experienta sa de o viata: copilaria desprinsa parca dintr-o alta epoca; anii fericiti ai tineretii petrecuti la Observatorul Astronomic al capitalei, preschimbarile sociale la scara mai mica sau mai mare, familiale sau politice; oameni si locuri de care acum il despart mari si tari. Chiar si dupa atata vreme de iscodit stele duble, bucuresteanul stabilit intre timp langa Ierusalim ramane ancorat intr-o pasiune telurica: florile si fotografierea lor. Interesant cum, pentru omul comun, astronomicul devine pasiune, iar pentru astronom, lumescul: e in fond si acesta unul dintre cercurile naturale.

Stele si flori, flori si stele... la urma urmelor ce pot avea aceste doua elemente in comun Stramosii constientizau mai bine legatura dintre mic si mare, dintre microcosm si macrocosm, atunci cand sustineau: precum in cer asa si pe pamant! „Ma bucur ca iti plac florile. Inseamna ca esti un astronom desavarsit, adica iti plac si florile de pe Pamant...“ imi marturisea autorul cu satisfactia unui copil care intalneste un nou tovaras de joaca, atunci cand l-am cunoscut, prin corespondenta, cu aproape un an in urma. Ce a fost intai: oul sau gaina Incotro priveste sfinxul de la Gizeh si ce utilizare avea pentru daci sanctuarul de la Sarmizegetusa Ce legatura are astronomia cu astrologia Traim intr-un Univers care se contracta sau se dilata Cum depind legile stiintelor de legile morale ale societatii in care traim Mancam ca sa traim sau traim ca sa mancam Si de ce, la urma urmei, merita sa traim Dincolo de randurile impresionantului volum care incearca sa ofere raspunsuri la intrebarile de mai sus, transpare o pofta de viata si o sete de cunoastere cum rar mi-a fost dat sa vad. Apoi, dragostea pentru stiinta, pentru umanitate, pentru frumos, pentru emancipare, dar si condamnarea ferma a unor practici sau oranduiri sociale care genereaza nedreptati.

Cartea condenseaza de fapt intelepciunea si acumularile unui cercetator stiintific aflat la nivelul realizarilor utile societatii. Ea se citeste in mod surprinzator nu ca o lucrare de specialitate, ci ca reflectie interioara: o invatatura adresata fiilor si nepotilor, exponenti ai unei ordini biologice firesti recunoscute de autor.
  PREFATA:
Cartea cu titlul de mai sus, structurata pe 34 capitole, este o premiera in literatura romana, fiind prima care are ca subiect abordarea interdisciplinara a unor domenii din stiinta si societatea timpurilor noastre.

Fiecare capitol contine informatii ce se adreseaza celor initiati, dar si informatii
pregatitoare pentru cei care doresc sa aiba o imagine de ansamblu asupra a ceea ce
inseamna cercetare interdisciplinara.

Dr. Harry Minti, autorul cartii, un mare iubitor al Cerului instelat, ne recomanda
cu caldura sa contemplam deopotriva splendoarea atat a Boltii ceresti, cat si a Florilor
din Natura care ne inconjoara. Pasiunea sa pentru flori se intalneste peste tot in carte. La fiecare capitol gasim analogii intre flori si diferite configuratii cosmice: eclipse, sisteme planetare, Big Bang, sisteme duble cu eclipsa etc. Ultimul capitol (Glosar - Privit din camera pixelilor) este dedicat in intregime florilor.

O buna parte din carte este dedicata activitatii de cercetare in astrofizica a autorului la Observatorul Astronomic din Bucuresti, inceputa in anul 1964, imediat dupa absolvirea Facultatii de Fizica a Universitatii din Bucuresti. Aici a lucrat la sectia de Astrofizica - infiintata de profesorul Calin Popovici si avand ca domeniu prioritar cercetarea stelelor variabile. Alaturi de colegii sai, a obtinut rezultate remarcabile, atat observationale, cat si teoretice, printre care: introducerea metodei fotoelectrice pentru observarea stelelor variabile, construirea primului fotometru fotoelectric, care a fost atasat la telescopul Cassegrain (in 1965). Particularitati ale stelelor variabile sunt prezentate mai detaliat in Capitolul 19. Aici autorul se opreste asupra stelelor duble cu eclipsa, a caror curba de lumina este ilustrata pe cazul particular al stelei AB Andromedae - pe studiul careia este bazata si teza sa de doctorat. Referindu-se la planetele extrasolare, autorul abordeaza problema existentei vietii pe ele - asa cum o cunoastem pe Pamant, sau diferit. Pe tot cuprinsul cartii intalnim indemnul autorului
de a avea mare grija de viata pe planeta noastra Pamant, inainte de a o cauta pe alte planete.

Un interes deosebit il prezinta cercetarile interdisciplinare dintre astronomie si arheologie (arheoastronomia) si dintre astronomie si etnografie (etnoastronomia). Acestora le sunt consacrate Capitolele 15 si 25. In Capitolul 25, printre altele, sunt puse in evidenta studii si rezultate privind semnificatiile astronomice ale sanctuarelor dacice de la Sarmizegetusa Regia (din Muntii Orastiei) si comparatii cu Stonehenge (din sudul Angliei).

Nu in ultimul rand, sunt abordate teme legate de: astrologie - considerata de autor ca o pseudostiinta, desi veche de cand lumea, religie, psihologie, geologie, calculatoare etc. In toate aceste domenii autorul are pareri proprii cu care anumiti cititori pot sa fie de acord sau nu.

Pe tot cuprinsul cartii, autorul pune intrebari - la unele da raspuns, iar altele le lasa pe seama cititorului.

Lucrarea se caracterizeaza prin rigurozitate si claritate, fiind un castig real pentru cititor, ajutand la aprofundarea cunostintelor si la abordarea interdisciplinara a fenomenelor.

Abordarea sintetica a rezultatelor cercetarilor interdisciplinare din ultimele decenii recomanda aceasta carte unui spectru larg de cititori preocupati de lumea in care traim: trecuta, prezenta si viitoare. Avand in vedere cele de mai sus, recomand cu caldura cartea ``Stele si flori, flori si stele in universul stiintei``.

Cluj-Napoca, decembrie 2012
dr. Tiberiu Oproiu
Institutul Astronomic al Academiei Romane
Observatorul Astronomic Cluj-Napoca
  CUVINTE CHEIE: