Istoria inedită a nașterii și dezvoltării lucrărilor de exploarare geologică și a industriei miniere din Dobrogea de Nord

  CUPRINS:
Cuvânt înainte7
Introducere 9
Primele măsuri de organizare minieră în Dobrogea9
Reorganizarea activităţii de cercetare geologică din România, contribuţie de bază la dezvoltarea industriei miniere din Dobrogea10
Primele cercetări şi cunoştinţe asupra constituţiei geologice a Dobrogei12
Primele activităţi de prospecţiune şi explorare geologică în Dobrogea după anul 195012
Descoperirea zăcământului de fier de la Iulia13
Şantierul de explorări geologice Iulia15
Schimbarea părerii asupra zăcământului de minereu de fier de la Iulia16
Istoria descoperirii şi punerii în exploatare a zăcămintelor de baritină şi sulfuri complexe de la Somova, judeţul Tulcea22
Împrejurările care au condus la această situaţie24
Istoria descoperirii şi punerii în exploatare a zăcămintelor de calcar siderurgic şi dolomită de la Mahmudia40
Prima opoziţie faţă de concluzia negativă a Ministerului Construcţiilor cu privire la zăcământul de calcare siderurgice de la Mahmudia44
Primele „reclamaţii“ împotriva calcarului siderurgic de la Mahmudia55
Zăcământul de dolomită de la Mahmudia58
Acţiunea de înfiinţare a unei întreprinderi miniere cu sediul în nordul Dobrogei - Tulcea64
Istoria zăcământului de pirită cupriferă de la Altantepe judeţul Tulcea 66
Apariţia şi susţinerea ideii că zăcământul de pirită de la Altantepe se continuă în adâncime68
Istoria zăcământului de nisipuri cu minerale grele de la Sf. Gheorghe - Deltă „Grindul Sărăturile“72
Rezultatele cercetătorilor 74
Supărarea Ministerului Minelor condus de Bujor Almăjan74
Rezultatele cercetătorilor obţinute de Comitetul Geologic la sfârşitul anului 196475
Hotărârea ministerială de începere a exploatării experimentale a nisipurilor cu minerale grele de la Sf. Gheorghe - Deltă 76
Istoria zăcămintelor de calcare marmoreene din nordul Dobrogei şi a fabricii de prelucrare a marmurei de la Tulcea84
Împrejurările care au condus la construirea fabricii de prelucrare a marmurei de la Tulcea85
Exploatarea zăcămintelor de cuartite din regiunea Cerna şi Măcin88
Împrejurările descoperirii a noi surse de apă potabilă pentru alimentarea populaţiei oraşului Tulcea90
Epilog93
Tablou rezumativ 94
Bibliografie96
Anexa 1. „Comoara de la Somova... “97
Anexa 2. Unde treceau, pînă ieri, doar stolurile migratoare... “103
  PREZENTARE:
  PREFATA:
DESPRE AUTOR:

Geologul Vasile D. Bacalu a absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universitatii din Bucuresti, in anul 1951.

Dupa absolvirea facultatii, a fost repartizat in Dobrogea ca geolog la lucrarile Canalului Dunarea-Marea Neagra, apoi i s-a incredintat dirijarea si urmarirea lucrarilor de cercetare geologica din nordul Dobrogei, in cadrul Intreprinderii de stat pentru Explorari Miniere a Comitetului Geologic.

A efectuat si condus lucrarile geologice de cercetare din zona Somova-Casla si Iulia-Consul, judetul Tulcea, descoperind cel mai mare zacamant de baritina din tara in Dealul Cortelu, precum si mari rezerve de plumb, zinc si cupru la Somova si Casla. In zona Iulia a demonstrat existenta unor importante rezerve de minereu de fier.

A contribuit la infiintarea, in 1967, a Exploatarii de calcar siderurgic de la Mahmudia, cea mai mare de acest gen din tara.

In perioada 1963-1968, a proiectat si dirijat primele foraje inclinate, de mare adancime, la Altin Tepe, pentru a demonstra continuitatea in profunzime si existenta unor mari rezerve de pirita cuprifera. In 1968, a propus exploatarea zacamantului de Pb-Zn-Cu de la Somova. Din anul 1970, a inceput exploatarea acestui zacamant si obtinerea unor concentrate de plumb, zinc, cupru in Flotatia de la Somova.

Concomitent cu cercetarea si evidentierea zacamintelor de la Somova-Casla, Iulia, Altin Tepe, Mahmudia, si-a extins activitatea de prospectiune si exploatare geologica in toata Dobrogea, din Delta Dunarii si pana la sud de Constanta, punand in evidenta zeci de zacaminte, de substante minerale utile economiei nationale.

Intre 1971-1973 a lucrat in Maroc, unde a contribuit la punerea in evidenta a unor importante zacaminte de materii prime necesare industriei marocane.

A intocmit peste 125 lucrari geologice, a publicat articole, comunicari si referate stiintifice, singur sau in colaborare, prezentate la diferite sesiuni stiintifice de specialitate din tara si la Academia Romana.

In 1977, dupa inceperea constructiei Metroului din Bucuresti, a fost transferat ca specialist la Unitatea pentru lucrari de Constructii Subterane. Din 1983, a condus Compartimentul Geo-Hidro avand ca obiectiv crearea conditiilor geologice si hidrogeologice normale de sapare a tunelelor de metrou in mediu uscat.

In 1995 s-a retras din activitatea profesionala, dupa 57 de ani de contributii valoroase.

Pentru meritele deosebite in activitatea sa profesionala, i s-au acordat „Certificatul de descoperitor al zacamintelor de baritina si sulfuri complexe de la Somova“ (1955), titlurile de geolog-miner gradul III-II-I (1954-1962-1965), Ordinul Muncii clasa a III-a (1956) si Ordinul Muncii clasa a II-a (1968), „Constructor al Metroului Bucuresti“ (1986).
  CUVINTE CHEIE: