Retele private virtuale pentru interconectarea diferitelor sisteme autonome

  CUPRINS:
INTRODUCERE

Capitolul 1. IMPLEMENTAREA RETELELOR PRIVATE VIRTUALE
1.1. Prezentare de ansamblu a retelelor private virtuale
1.2. Clasificarea retelelor private virtuale
1.2.1. Overlay VPN
1.2.2. Peer-to-peer VPN

Capitolul 2. ANALIZA COMUTARII MULTIPROTOCOL FOLOSIND ETICHETE
2.1. Comutarea multiprotocol folosind etichete Multi Protocol Label Switching (MPLS)
2.1.1. Rutare IP traditionala versus MPLS
2.1.2 Terminologie MPLS
2.1.3. Descrierea planului de date si a celui de control
2.1.4. Etichetele MPLS
2.1.5. Detalierea procesului de transmisie a informatiilor de control
2.1.6 Protocolul de distributie a etichetelor
2.2. Retele private virtuale de tip MPLS
2.2.1. Caracteristici ale implementarii MPLS VPN fata de VPN-urile traditionale
2.2.2. Terminologie MPLS VPN
2.2.3. Caracteristici de implementare a MPLS-VPN-urilor
2.2.4. Propagarea informatiilor de rutare intr-o arhitectura MPLS VPN
2.2.5. Propagarea pachetelor de date intr-o arhitectura MPLS VPN

Capitolul 3. STUDIU ASUPRA IMPLEMENTARII PROTOCOALELOR BGP SI IS-IS
3.1. Protocoale de rutare
3.2. Intermediate System to Intermediate System (IS-IS)
3.2.1. Caracteristici ISIS
3.2.2 Proces de rutare
3.2.3. Adresele ISIS
3.3. Border Gateway Protocol
3.3.1. Caracteristici
3.3.2. Atribute
3.3.3 Algoritm de selectie
3.3.4. eBGP versus iBGP
3.4. BGP in retele MPLS VPN
3.5. Sistem autonom

Capitolul 4. TREI METODE DE REALIZARE A TRANSFERULUI DE DATE INTRE SISTEME AUTONOME DIFERITE, FOLOSIND PROTOCOLUL BGP - STUDIU COMPARATIV
4.1. Necesitatea interconectarii sistemelor autonome
4.2. Topologia ISA
4.3. Implementare Back-to-Back VRFs (optiunea 1)
4.4. Implementare ASBR-to-ASBR Multiprotocol eBGP (MP-eBGP pentru VPNv4) (optiunea 2)
4.4.1. Simulare in GNS3
4.4.2. Testare in laboratorul Orange Romania
4.5. Implementare Multi-Hop MP-eBGP intre Route-Reflectors (optiunea 3)
4.5.1. Simulare in GNS3
4.5.2. Testare in laboratorul Orange Romania
4.6. Studiu comparativ intre cele trei metode de interconectare a sistemelor autonome diferite
4.7. Propuneri

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5.
  PREZENTARE:
  PREFATA:
Comunicatiile constituie, in zilele noastre, una din bazele fundamentale ale societatii, activitatile din orice domeniu fiind puternic legate de sistemele moderne de comunicare.

Evolutia sistemelor de telecomunicatii, desi surprinzatoare uneori, reprezinta raspunsul fata de necesitatea oamenilor de a „transmite” cat mai multa informatie. Totul este strans corelat cu dezvoltarea si multiplicarea sistemelor de acces la resurse, un exemplu evident fiind accesul la Internet.

In momentul de fata, accesul la Internet este extrem de divers, de la metoda deja „clasica”, bazata pe un PC si o conexiune la Internet, pana la dispozitive mobile, conectate „wireless” la retele. Ultimii ani au adus pe piata de telecomunicatii o crestere constanta a numarului de dispozitive mobile „inteligente” (smartphones, tablete etc.), ce permit conexiuni de mare viteza la Internet.

Totodata, deloc de neglijat, facem fata unei explozii de aplicatii software a caror utilitate se regaseste chiar in accesarea retelelor de Internet de mare viteza. Milioane de utilizatori simultani „consuma” resursele de acces la Internet, aplicatiile fiind diverse, de la motoare de cautare, site-uri de socializare, video-sharing, chat, pana la pagini web de divertisment, ceea ce genereaza o cantitate uriasa de informatie.

Operatorii de telecomunicatii trebuie sa faca fata tuturor acestor solicitari si sa ofere „servicii” superioare si de calitate utilizatorilor, din ce in ce mai pretentiosi in fata unei piete aglomerate.

Solutia pentru aceste solicitari presupune o transformare continua a retelelor de comunicatii, in fapt a dezvoltarii lor catre ultimele inovatii in materie de tehnologie.

Cel mai evident si concludent exemplu il regasim pe piata din Romania, unde marii furnizori de servicii de telecomunicatii tocmai au lansat o noua generatie, 4G, care ofera utilizatorilor noi performante de acces.

Daca la inceputul anilor 2000, in cadrul operatorilor de telecomunicatii, erau raspandite retelele de tip TDM, ATM, SDH (tehnologii foarte scumpe), prezentul impune o tehnologie simplificata, bazata pe IP, si interfete de comunicatii de ordinul zecilor sau chiar sutelor de Gbps, caracterizate printr-un raport redus intre costul retelei si cantitatea de biti transmisa.

Prezentul aduce in fata o alta provocare, criza economica, care se manifesta printr-o scadere accentuata a performantelor economice ale companiilor. Pentru a face fata in acelasi timp si solicitarilor de business, solutia trebuie cautata tot in cresterea randamentului tehnologic prin diverse metode, artificii si inovatii, unele dintre ele expuse pe larg in lucrarea de fata.

Aceasta lucrare trateaza o tema de actualitate si anume realizarea retelelor private virtuale peste diverse arhitecturi fizice si topologice, care sa permita transmiterea informatiei intre utilizatorii finali, intr-un mod transparent fata de mediul de transmisiune sau entitatile fizice implicate. Avantajul acestei abordari il reprezinta „partajarea” resurselor fizice ale operatorilor, construirea de retele virtuale, care sa permita comunicatii multiple, dar care, in acelasi timp, sa permita si impartirea costurilor aferente retelelor intre diversi operatori.

In acest context, strategia ce trebuie avuta in vedere este de actualitate, complexa din punct de vedere tehnologic, insa cu mari beneficii atat pentru operatori, cat si pentru utilizatorii finali.

Recent, cei mai mari doi operatori de telecomunicatii de pe piata romaneasca au anuntat o strategie de utilizare comuna a segmentelor de retea, ceea ce se transpune, practic, si prin realizarea de retele private virtuale ale caror tehnici sunt expuse in lucrarea de fata, acest aspect demonstrand, inca o data, ca lucrarea prezenta este ancorata in actualitate.

Elaborata structurat, lucrarea, dupa o trecere in revista a notiunilor teoretice utilizate, analizeaza detaliat protocoalele moderne de rutare, intens folosite in cadrul operatorilor de telecomunicatii, cu aplicabilitate extinsa, perfect imbinate, astfel incat sa ofere maximum de performanta.

Partea teoretica este apoi transpusa in practica, oferind un model de implementare a transferului de date intre diverse sisteme autonome cu mai multe optiuni, adaptabile la necesitatile de comunicatie si modelabile fata de structura tehnologica implementata. Rezultatele sunt exemplificate prin implementarea practica de laborator, pe baza simularilor de retea, utilizand soft specific in diferite topologii si analiza detaliata a informatiei de interes.

Functionalitatea structurilor topologice utilizate este detaliata prin aplicarea, intr-un mod coerent, a schemelor propuse peste o retea reala, astfel incat cercetarea depusa si evidentiata in lucrarea de fata ofera o mare aplicabilitate in realitatea pietei telecomunicatiilor.

Lucrarea constituie, in esenta, o lectura utila atat pentru cei care se initiaza in acest domeniu vast al comunicatiilor, prin documentarea detaliata a tehnologiilor folosite si punerea lor in practica, cu numeroase exemplificari, cat si pentru cei avansati, care regasesc in paginile ei, dincolo de o tratare teoretica, diverse recomandari si metode de implementare, rezultate din studiile si cercetarile practice, laborios prezentate.

Autorii
Bucuresti - 1 August 2013
  CUVINTE CHEIE: