RECONSTITUIRI PALEOCLIMATICE PE BAZA MAMIFERELOR MICI DIN DEPOYITE CARSTICE

  CUPRINS:
Prefaţă7
Cuvânt înainte8
Abrevieri10
CAPITOLUL 1. DATE GENERALE11
1.1. Introducere11
1.2. Scurt istoric al cercetărilor14
1.3. Metode de studiu15
1.4. Biocronologia17
1.5. Biostratigrafia17
1.6. Paleoclimatologia18
1.7. Subdiviziunile Pleistocenului superior19
1.8. Scurtă privire asupra evoluţiei faunelor de mamifere în România20
1.8.1. Pleistocenul inferior20
1.8.2. Pleistocenul mediu20
1.8.3. Pleistocenul superior22
1.9. Terminologia generală utilizată în descrierea dentiţiei la Arvicolide22
1.10.Sistematica Subfamiliei Arvicolinae 23
1.11.Statistică. Parametri utilizaţi29
CAPITOLUL 2. STAŢIUNILE FOSILIFERE DIN DOBROGEA CENTRALĂ. LOCALIZARE ŞI SCURTĂ DESCRIERE33
2.1.Peştera „La Adam” (cod A)33
2.2. Peştera Casian (cod C-1)33
2.3. Peştera de la Cheia (cod Ch)36
2.4. Adăpostul sub Stâncă „Bordeiul de Piatră”37
2.5. Peştera Liliecilor de la Gura Dobrogei-1 şi 2 (cod GD 1-2)38
2.6. Adăpostul sub stâncă Gura Dobrogei - 4 (cod GD - 4) 39
2.7. Adăpostul sub stâncă de la Casian-3 (cod C-3)39
2.8. Fisura de la Gaura Vulpii (cod GV)39
CAPITOLUL 3. SITURILE PLEISTOCENULUI SUPERIOR DIN DOBROGEA CENTRALĂ40
3.1.Peştera de la Cheia (cod Ch)40
3.1.1. Introducere40
3.1.2.Stratigrafie41
3.1.2.1. Zona de est (Sx)41
3.1.2.2. Zona de nord (Zn)43
3.1.3. Fauna de mamifere mici45
3.1.4.Rolul biostratigrafic şi biocronologic al asociaţiilor de mamifere mici descoperite
în Peştera Cheia47
3.1.5.Identificarea în stratele din Peştera Cheia a celei mai reci faze din Pleistocenul
superior al Dobrogei52
3.1.6. Cronologie53
3.2.Peştera „La Adam” (cod A)57
3.2.1. Introducere57
3.2.2. Stratigrafie59
3.2.3. Paleontologie61
3.2.4. Cronologie69
3.2.5. Concluzii70
3.3.Peştera de la Casian (cod C) - complexul sedimentar 2 (CS 2)71
3.3.1. Introducere71
3.3.2. Cronologie71
3.4.Adăpostul sub stâncă Gura Dobrogei - 573
3.4.1. Introducere73
3.4.2. Stratigrafie74
3.4.3. Paleontologie74
3.4.4. Cronologie77
3.5.Fisura de la Gaura Vulpii - (cod GV)78
3.5.1. Introducere78
3.5.2. Stratigrafie78
3.5.3.Paleontologie79
3.5.4.Cronologie102
CAPITOLUL 4. ANALIZA FAUNELOR DE MAMIFERE MICI DIN CARSTUL DOBROGEI CENTRALE105
4.1.Succesiunea faunelor de mamifere din Pleistocenul superior al Dobrogei105
4.1.1.Interglaciarul Eemian105
4.1.2.Pleniglaciarul inferior106
4.1.3.Glaciarul mediu108
4.1.4. Pleniglaciarul superior109
4.2.Evoluţii în structura faunelor de mamifere mici în Pleistocenul superior 110
4.3.Biotopurile caracteristice din Weichselianului/Würmului Dobrogei124
4.4.Particularităţile asociaţiilor de mamifere mici din Weichselian-ul/Würm-ul Dobrogei131
4.4.1.Distribuţia faunelor de mamifere mici în funcţie de biotopurile caracteristice131
4.4.2.Biometria, ecologia şi repartiția geografică a speciilor caracteristice133
4.4.3.Concluzii139
4.5.Reconstrucţia biozonelor Weichseliene/Würmiene pe baza faunelor de Arvicolide140
4.6.Mamiferele mici actuale din Dobrogea Centrală144
4.7. Corelarea stratigrafiei depozitelor de loess din Dobrogea148
4.8.Repere în asociaţiile de mamifere mari din Weichselian-ul/Würm-ul Dobrogei155
CAPITOLUL 5. RECONSTRUCŢIA PALEOCLIMATULUI PE BAZA FAUNELOR DE MAMIFERE MICI ÎN PLEISTOCENUL SUPERIOR 153
5.1.Determinări paleoclimatice153
5.2.Evoluţia climatului din Dobrogea centrală în Pleistocenul superior determinat pe baza
asociaţiilor de mamifere mici155
5.3.Repere biocronologice ale oscilaţiilor climatice din Dobrogea 160

CAPITOLUL 6. CONCLUZII164

Bibliografie172
Abstract179
  PREZENTARE:
Paleontologia reprezintă pentru noi toţi, incursiunea în lumea demult trecută, dar în acelaşi timp captivantă şi surprinzătoare a vieţuitoarelor „vechi”, fie ele animale ori plante.
Urmele existenţei acestor vieţuitoare se regăsesc într-o mulţime de forme „palpabile” numite fosile. Acestea reprezintă totalitatea resturilor de origine biologică păstrate sub multiple forme precum şi urme ale activităţilor diverselor organisme. Procesul prin care aceste resturi şi urme se păstrează într-o forma sau alta, până în zilele noastre se numeşte „fosilizare”.
Fosilele se pot conserva în diverse moduri; unele se conservă aproape intacte (de ex. cazul mamuţilor congelaţi din nordul Siberiei), altele lasă în urma numai resturi osoase disparate, impresiuni ale diverselor parţi ale corpului, excremente (coprolite), coji de ouă etc.
Colecţiile de mamifere ale Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Bucureşti reprezintă rodul a zeci de ani de muncă în condiţii dificile, cu sacrificii şi privaţiuni greu de imaginat. Pasiunea a fost cea care a însufleţit echipa formata din Dr. Costin Rădulescu, Dr. Petre-Mihai Samson şi Dr. Elena Terzea, mulţumita lor misiunea mea a fost mult uşurată. Fără pasiunea, efortul şi cunoştinţele acestor maeştrii ai paleontologiei de mamifere această lucrare nu ar fi fost posibilă.
Orizonturile de cercetare deschise prin studiul sedimentelor micilor peşteri din Dobrogea aduc informaţii de nepreţuit asupra unor capitole pline de mister ale evoluţiei biogeografice şi paleoclimatice ale acestui colţ de ţară şi nu numai.
Arhivele acumulate sub forma resturilor fosile oferă informaţii deosebit de valoroase asupra mediului ce caracterizează o anumită regiune. Se poate afirma, de asemenea, că peştera în ansamblu, reprezintă unul dintre cele mai importante medii de sedimentare din punctul de vederea al acumulărilor de resturi fosile de mamifere. Exploatarea ştiinţifică a acestor sedimente acumulate în mediul cavernicol timp de zeci şi sute de mii de ani a reprezentat sursa principală a unei colecţii paleontologice ce cuprinde mii de piese fosile. Acestea reuşesc împreună să reconstruiască tabloul faunistic al Dobrogei în succesiune cronologică.
Este un fapt binecunoscut că dinamica biosferei este în strânsă legătură cu schimbările climatice ce au loc în decursul erelor geologice. Referindu-ne la comunităţile de mamifere terestre, mai precis la asociaţiile de mamifere mici, vom observa că analizele efectuate asupra biodiversităţii conduc la identificarea unui anumit ritm, o alternanţă a schimbărilor în componenţa asociaţiilor de mamifere mici, ca reflex al condiţiilor climatice specifice erelor glaciare sau interglaciare.
Incontestabil nu vom putea ajunge la o înţelegere mai completă a distribuţiei faunelor actuale şi a ecologiei lor decât prin cunoaşterea „istoriei” evoluţiei lor, atât în trecutul relativ apropiat, cât şi în cel mai îndepărtat. La acest efort sunt chemate să contribuie ştiinţe diverse cum ar fi: paleontologia, paleobotanica, palinologia, stratigrafia, paleoclimatologia, paleogeografia, geologia cuaternarului precum şi alte discipline.
În paginile ce urmează vom urmării schimbările intervenite în asocia-ţiile faunistice din Dobrogea Centrală, de-a lungul ultimei ere glaciare.
Închei acest Cuvânt înainte cu regretul profund că îndrumătorul de Doctorat, regretatul Dr. Costin Rădulescu, nu a putut să vadă această lucrare publicată. Mulţumesc pe această cale Dr. Ionel Tăbăcaru care a preluat coordonarea Doctoratului într-un moment dificil pentru activitatea mea.
  PREFATA:
Trebuie să încep prin a-mi mărturisii deosebita părerea de rău faţă de regretatul meu coleg şi prieten Dr. Costin Rădulescu, cel care la îndrumat şi sprijinit pe autorul acestui studiu, că nu a mai avut mulţumirea să-şi vada astfel confirmate multe dintre opiniile sale.
Volumul de faţă reprezintă prima sinteză românească de valoare pe tema studiului mamiferelor mici din depozite carstice. Această lucrare are rolul important de a umple un gol resimţit de mult timp în studiul faunelor Pleistocene de mamifere mici, atât de utile în datarea şi corelarea formaţiunilor continentale. Acestea reprezintă aproape unica sursă clară de informaţie privind paleomediul şi paleoclimatul pe teritoriul ţării noastre.
Autorul utilizează metode convingătoare şi tratează această temă cu multă seriozitate şi profunzime, beneficiind de un material de studiu amplu şi original. Se demonstrează pe parcursul lucrării importanţa covârşitoare a studiului faunelor de mamifere fosile, mai ales încadrate într-un context mai larg, ceea ce permite obţinerea unor rezultate deosebit de interesante şi clare.
Deşi reprezintă un studiu dificil, cu multe şi complicate probleme legate de crono şi bio-stratigrafie, de paleoclimatologie şi interpretări evolutiv-filogenetice, lucrarea este caracterizată de originalitate şi acurateţea ştiinţifică, fiind structurată ca un volum complex şi unitar. Suntem în faţa unei lucrări serioase şi profunde pe care am plăcerea să o recomand.

Acad. Prof. Dr. Doc. Theodor Neagu
  CUVINTE CHEIE: