STUDIU ASUPRA UNOR CAPCANE NESTRUCTURALE DIN PLATFORMA MOESICA

  CUPRINS:
ABREVIERI ..................................................................................................................... 6
PREFAŢĂ ................................................................................................................ 7
Cap. I. CAPCANE LITOSTRATIGRAFICE ÎN CONSTRUCŢII
CARBONATICE RECIFALE MALM-NEOCOMIENE MOESICE .......... 11
ISTORIC ..................................................................................................... 12
METODE DE CERCETARE ....................................................................... 14
CARACTERIZARE STRATIGRAFICĂ ..................................................... 18
INFLUENŢE ALE MIŞCĂRILOR TECTONICE ........................................ 34
MODIFICĂRI SINDEPOZIŢIONALE ŞI POSTDEPOZIŢIONALE ............ 36
Dolomitizarea şi dedolomitizarea .................................................................... 36
Desicaţia ........................................................................................................... 39
Micritizarea ...................................................................................................... 39
Dizolvarea ........................................................................................................ 41
Cimentarea ....................................................................................................... 43
Compactarea, dizolvarea sub presiune şi recimentarea ................................... 47
Rezervoare şi capcane ...................................................................................... 50
Cap. II. CAPCANE LITOSTRATIGRAFICE ÎN ZONE PELITICE
SUBCOMPACTATE PONTIENE DIN DEPRESIUNEA FOCŞANI ........ 56
ISTORIC .......................................................................................................... 58
METODE DE CERCETARE .......................................................................... 58
SCURTĂ CARACTERIZARE STRATIGRAFICĂ ....................................... 60
INFLUENŢA MIŞCĂRILOR TECTONICE .................................................. 61
DESFĂŞURAREA CERCETĂRII, REZULTATE.
Capcane litostratigrafice în zone pelitice subcompactate.............................. 61
Cap. III. CONCLUZII. PROPUNERI .................................................................. 71
CONCLUZII ............................................................................................ 71
Capcane în construcţii carbonatice recifale malm-neocomiene,
din partea central estică a PIM ....................................................... 71
Capcane litostratigrafice în corpuri pelitice subcompactate
ponţiene din Depresiunea Focşani .................................................. 75
PROPUNERI............................................................................................ 77
Pentru capcane în corpuri recifale .................................................. 77
Pentru capcanele în corpuri subcompactate ................................... 77
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................... 79
  PREZENTARE:
  PREFATA:
ocazia elaborării tezei de doctorat a autorului a cărei temă era „Studiul unor
capcane nestructurale (stratigrafice) din platforma Moesică pe baza datelor
geologice şi geofizice“.
Noţiunile de capcană nestructurală, capcană stratigrafică, capcană
litostratigrafică au conţinut apropiat. În lucrare s-a adoptat noţiunea de
capcană litostratigrafică1 (cls), ca fiind foarte sugestivă. Cls este o capcană
constituită într-un rezervor ce reprezintă o anomalie în alcătuirea unei
formaţiuni, materializată prin porozitate ridicată. Asemenea anomalii au în
general cauze structurale, de aceea în identificarea lor, alături de alte criterii
geologo-geofizice se utilizează şi criterii structurale.
Noţiunea de cls a fost utilizată de mult timp de numeroşi cercetători: N.
Ionescu (1974); M. Bârlogeanu (1975); O. Dicea (1975) s.a.
S-au abordat cls recifale malm-neocomiene din partea central-estică a
Platformei Moesice (PIM) şi cls în corpuri pelitice subcompactate,
suprapresurizate din Depresiunea Focşani (DF) din PIM (Fig. l).
Deşi PIM cunoaşte un grad de cercetare geologică avansat, în unele
probleme pot fi încă aduse clarificări de interes.
 Ascund încă formaţiunile malm-neocomiene cls posibil petrogazeifere
 Ce modele de capcane se cunosc şi/sau sunt de aşteptat în secvenţa
carbonatică malm-neocomiană (scmn)
 Care au fost legităţile ce au determinat distribuţia construcţiilor
recifale în cadrul geologic al sedimentării malm-neocomiene din
PIM
 Care au fost şi care sunt cele mai adecvate modalităţi de punere în
evidenţă a capcanelor legate de recifi
 Se dispune de informaţii convingătoare privind existenţa unor
corpuri pelitice subcompactate în formaţiunile miocene din DF
 În ce condiţii se pune problema existenţei unor astfel de corpuri
 Care sunt modalităţile de cercetare şi evidenţiere a capcanelor în
corpuri subcompactate (ccs)
 Ce lucrări trebuie executate prioritar
În lucrare se dau răspunsuri la astfel de întrebări şi altele similare.
Unele dintre rezultatele cercetării efectuate au fost prezentate la
conferinţe de specialitate naţionale, la Bucureşti (1986; 1987) şi Iaşi (1988;
1989), sau internaţionale, în cadrul CAER (Sofia, Sinaia şi Leipzig, în anii
1983; 1985 şi 1986).
Cercetările în problemele abordate le-am continuat şi după finalizarea
doctoratului (22 octombrie 1988), rezultatele obţinute fiind prezentate la
conferinţe naţionale (Bucureşti, 1989) şi internaţionale ale EAPG (Viena,
1994 şi Glasgow, 1995) sau publicate în: Revista Română de Petrol şi în
periodicul Studii şi Cercetări de Geofizică al Academiei Române. In
speranţa de a fi cât mai utilă, prezentarea de faţă cuprinde, în formă concisă
şi restructurată, elementele esenţiale ale rezultatelor tezei de doctorat în care
au fost integrate modificările intervenite ulterior.
La finalizarea activităţii de doctorat am adresat mulţumiri cu totul
speciale prof. dr. Simon Pauliuc, conducătorul meu ştiinţific în această activitate,
pentru îndrumarea acordată cu deosebită competenţă şi solicitudine;
mulţumiri deosebite conf. dr. Valeriu Stănescu, dr. O. Dicea, tuturor cadrelor
didactice din Facultatea de Biologie, Geografie şi Geologie, Universitatea
Bucureşti şi colegilor de la „IPGG“, respectiv ,,S.C. Prospecţiuni S.A.“, care
mi-au făcut recomandări şi sugestii şi mi-au acordat sprijin.
Aduc mulţumiri aparte domnilor ing. Justin Andrei şi dr. ing. Gheorghe
Buliga care mi-au acordat sprijin remarcabil în publicarea lucrării.
Adresez deplina gratitudine şi mulţumiri deosebite domnului acad. Dorel
Zugrăvescu şi dr. ing. Ioan Ganea pentru sprijinul acordat în publicarea
lucrării.
Autorul
  CUVINTE CHEIE: