O viata in slujba cercetarii

  CUPRINS:
Partea I - VIATA SI ACTIVITATEA
- Note biografice
- Activitatea profesionala
- Activitatea stiintifica
- Activitatea didactica
- Articole, studii, comunicari publicate in tara si strainatate
- Conferinte tehnico-stiintifice sustinute
- Conferinte, articole in domeniul politicii stiintei
- Carti publicate
- Brevete de inventii

Partea a II-a - OPERA OMNIA
1. Echipamente pentru tensiuni inalte, electrotehnologii si surse noi de energie
2. Terminologie. Terminografie. Terminotica
3. Politica stiintei
4. Istoriografia tehnicii romanesti
5. Carti publicate in edituri din tara si strainatate

Partea a III-a - GANDURI LA ANIVERSARE
- La ceas aniversar, domnului director, profesor dr. ing. Florin Teodor Tanasescu
- Tinerete fara batranete
- Omagiu cu prilejul implinirii varstei de 80 ani
- Clipele astrale ale membrului de onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei, Florin Tanasescu
- Cercetatorul, inventatorul, profesorul Florin Teodor Tanasescu la 80 de primaveri implinite
- Omagiu domnului profesor Florin Teodor Tanasescu la varsta de 80 de ani
- Un mare inginer si om de stiinta, Florin Teodor Tanasescu la 80 de ani
- Florin Teodor Tanasescu, om al faptei nobile si altruiste in vremuri de restriste
- Scurt episod privind intalnirea cu prof. dr. Florin T. Tanasescu
- La multi ani, domnule Profesor Tanasescu!
- Profesorul Florin Tanasescu, un om cu privirea spre inainte
- Amintiri
- O figura remarcabila pentru cercetarea stiintifica romaneasca
- Un astronom cauta de lucru in 1977
- Mare samsar de cercetare si cercetatori
- Respectul pentru colaboratori
- O personalitate marcanta: FlorinTeodor Tanasescu
- O colaborare indelungata
- Profesorul Tanasescu, terminologul
- Felicitari domnului profesor doctor inginer Florin Teodor Tanasescu, cu prilejul implinirii a 80 de ani de viata la data de 12 aprilie 2012
- Un prieten de nadejde
- Un octogenar la ceas aniversar
- Domnului profesor, cu dragoste...
- Despre profesorul Florin Teodor Tanasescu
- Apreciat de colaboratori
- Acelasi entuziast
- Curaj, rabdare, intelepciune
- Florin Teodor Tanasescu de 4 ori 20
- Florin Tanasescu la 80 de ani
- Un inginer remarcabil
- Nu cred
- A povesti despre Florin Tanasescu
- Personalitate marcanta a cercetarii stiintifice romanesti
- Profesorul Florin Teodor Tanasescu, la aniversarea a 80 de ani
- Florin Teodor Tanasescu
- Profesorul Florin Teodor Tanasescu a implinit astazi 80 de ani
  PREZENTARE:
RESPIRARI DIAMANTINE IN TOATE CELE CINCI ANOTIMPURI

Domnul profesor universitar doctor inginer Florin Teodor Tanasescu implineste 80 de ani. Varsta mirifica, cu ani impachetati dupa cum s-a nimerit „taraind incet ca grieri, printre vechile zidiri“, cum ar fi zis Poetul. Zidurile apartin la doua veacuri si doua milenii juxtapuse.

Evenimentul - asezat in mijloc de aprilie - se deseneaza distinct si stenic sub laba de clorofila a acestei primaveri mai lenevoasa si indecisa ca alte dati, sub bataia zurgalailor ce vin din inalturi, sub forma de flori de cires inflorit ori a policandrelor de mesteacan deja intrate in rol. O decizie cereasca binecuvanteaza astfel venirea pe lume a spiritelor alese.

Imi vin in minte, cand incredintez hartiei aceste randuri, cateva reflectii privind viata noastra. Ne privesc in egala masura chiar daca suntem veniti pe lume la ore astrale diverse.

Spunea Socrate: „Esentiala este intrebuintarea vietii si nu durata ei“.

Un alt filosof, mai aproape de noi, Frederich Nietzsche, avanseaza propria-i opinie: „Viata inseamna a transforma constant in lumina si in flacara tot ceea ce suntem si tot ce intalnim“.

Dati-mi voie sa va marturisesc: cat de nimerite ii sunt domnului Profesor aceste ziceri venind atat de demult si atat de departe...

Fireste, n-avea cum sti din copilarie gandurile celor doi. Dar cat de imbarbatat a pornit in confirmarea lor. Asemeni celui ce intelege ca primeste din fasa un lingou de plumb, cu datoria de a-l lasa in urma, in momentul despartirii de „clipa cea repede ce i s-a dat“ cu continutul schimbat in aur.

Este nascut in primavara si asta se descopera de la distanta. Nici prea inalt, pentru a-i obliga pe altii sa priveasca in sus cand stau de vorba, nici prea scund cat sa fie obligat sa se ridice pe varful picioarelor la ora conversatiei cu egalii in drepturi. Iesirea din iarna s-a produs, vorba poetului s-au dus zilele babei si noptile vegherii, astfel ca sevele naturii descatusate isi dau drumul cu gandul iesirii la lumina. Clorofila se revarsa, precum smantana data in fiert. Totul clocoteste in jur, promitand mersul spre rod al pomilor in floare si soaptele pline de promisiune ale ceasurilor in asteptare.

Domnul Florin Teodor Tanasescu a manifestat de mic dragul de carte. Impuls egolatru Indemn parintesc Pedagogie timpurie norocos practicata si cu folos urmata Oricare ar fi dintre ele, rezultatul este cel care se vede si a-l numi invatat devine o obligatie pentru noi. Discernamantul, calitatea de vames, de paznic de far in directia valurilor cel il asaltau pe masura ce inainta in statistica anilor, ii apartin. Fara aceasta proprietate s-ar fi putut descoperi, ca si altii de varsta sa - e bine sa nu uitam decorul in care isi rotea privirile asupra lumii in etapa formarii, obligat sa staruie in margine de desert. Era posibil, dar ar fi fost pacat...

Iesit din anotimpul precocitatii avem de constatat acumulari de invidiat in etapa formarii. Ca intelectual in spe, studentul ce optase pentru amfiteatrul din Polizu, supravegheat de minti luminate, ce s-au incredintat prin straluciri astrale memoriei noastre nationale, le-a conspectat cu sarguinta devenirea, suprafata uriasa de afirmare, racordul la universal. Il putem acredita, ab initio, cu o capacitate iesita din comun de a vibra la intersectia pasilor sai de invatacel, cu traiectele numite la acea ora in fel si chip: I. S. Gheorghiu, Constantin Budeanu, Nicolae Cioranescu, Ion Agarbiceanu, Constantin Dinculescu, I. S. Antoniu, Al. Popescu, dar si atatia altii de privit in maretia lor in drum spre laboratoarele ce le aveau in stapanire: Costin Nenitescu, Elie Carafoli, Traian Negrescu, Mitu Dumitrescu, Ion Simionescu, Radu Voinea, Gheorghe Buzdugan, Ion Manea.

Catedra, anotimpul care avea sa-l consacre ca figura distincta in areopagul scolii superioare tehnice romanesti, ni l-a aratat in intreaga-i dimensiune de carturar pe Florin Tanasescu. Dascalul s-a pus in valoare in intreaga-i dimensiune poliedrala, valorificand valentele adjudecate cu rabdare si pricepere, cu o masura a lucrurilor stapanita exemplar.

Faurarul de frumuseti ce i-a fost pilda vie se numeste Remus Radulet. Europeanul Remus Radulet. Academicianul, invatatul Remus Radulet. Iti este suficient sa-l provoci asupra acestui subiect pentru a descifra starea de evlavie in care s-a plasat de buna voie in relatia cu magistrul.

A functionat in existenta lui Florin Tanasescu un al patrulea anotimp distribuit pe ambii versanti ai existentei noastre: inainte si dupa 1989. Societatea romaneasca l-a convocat sub drapel pe specialistul Florin Tanasescu incredintandui responsabilitati cu inalt grad de dificultate, de riscuri, demnitati care ocolesc pe multi si permit la putini sa priveasca inapoi, peste umar, cu sentimentul celui ce si-a onorat indatoririle. Profesorul Tanasescu se inscrie in aceasta galerie de privilegiati care pot demonstra ca nu au lasat timpul sa li se prelinga printre degete in asteptarea zilei de salariu. S-a achitat magistral de indatoririle la care fusese convocat.

Mai este si un al cincilea anotimp in existenta tumultoasa a domnului Florin Tanasescu. Este cel al constructorului in spatiul public. Vorbim de o activitate desfasurata in diverse segmente ale existentei. Greu de adunat in cuvinte admiratia pentru aceasta daruire cu care s-a risipit pe atatea si atatea azimuturi. Inginerul, profesorul, demnitarul impovarat de merite este de vazut si astazi alergand fara ragaz, adolescentin, in sala pasilor pierduti a Academiei de Stiinte Tehnice si, in egala masura, a Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania. Si la orice alta adresa unde este solicitat. Un buldozer greu de stapanit.

Cartea de fata se transforma intr-o oglinda prin care calatorul surprinde, privire intoarsa peste umar, formele de relief lasate in urma, constructii la care a luat parte, fronturi de lucru unde se stie si se doreste partas. Trenul vietii avanseaza implacabil, acumularile se intetesc, dar pofta de a te stii cu mana pe sapa dobandeste ascendenta asupra altor tentatii.

O viata de om asa cum a fost, precum suna un titlu de carte stiut. Vitrina cu ferestre deschise spre azimuturi profesionale numeroase, specifice, dar nu arareori provocatoare prin seductie si cromatica preferata. Chiar si celor care il cunosc atat de bine le sunt propuse spre descoperire surprinzatoare trasee nebanuite, defileuri atragatoare tocmai prin inedit si spectaculozitate. Profesorul Tanasescu reprezinta, nu o spun eu prima oara, un chip cu dreptul de a fi asezat in galeria cavalerilor de marca ai scolii romanesti de electrotehnica, predestinat neodihnei, prospectiilor, observatiilor de profunzime si decantarilor, acumularii trebuincioase pentru
confirmarea punctului de sprijin urmator. Argumentul convingator il putem descoperi in vastitatea si adancimea numerosilor ani de cercetare fundamentala si aplicativa, in panoplia brevetelor, in cartile publicate, in nesfarsita lista de dizertatii pe teme de incontestabila actualitate.

Sunt cel putin doua sectoare unde preocuparile domnului Profesor te pot gasi descoperit in a le fi prognozat prospetimea si acolada de circumscriere. Ma refer la stationarea indelungata in laboratorul patronat de mentorul sau si al altora, academicianul Remus Radulet, in descifrarea corecta, impinsa la perfectiune, a termenilor de specialitate in electrotehnica la noi acasa.

Aproape de necrezut ca ingineri cu treburi de ordin practic, imediat ori de perspectiva, si-au facut din aceasta epuizanta preocupare o devastatoare pasiune.

Situez in imediata vecinatate efortul consistent si deschiderea demna de o larga apreciere pentru focusarea atentiei asupra unor teme de indiscutabila insemnatate la nivelul intregii societati romanesti. Din atatea teme de pe agenda retin elaborarile cu privire la inovare si standardizare, transferul de tehnologie in Societatea Cunoasterii, stiinta si educatie, interdisciplinaritate, politica stiintei, strategii de ale restructurarii intre traditie si modernizare.

Captiveaza pana la emotie studiile gandite sa ne reapropie metope ale neamului romanesc in Panteonul stiintific national: C. D. Busila, Dorin Pavel, Marius Peculea, Alexandru Necula, Mihai Valerius Stanciu. Ceva ma face sa cred ca veti avea la lectura acelasi impuls ca si mine: sa rememorati zisele Poetului:privindu-i, e drept, pe cei „ce-au scris o limba ca un fagure de miere“, dar care se potrivesc intocmai inginerilor pusi de autor in vama ferecata in argint: „Cu-a ei candela de aur palida intelepciune, / Cu zambirea ei regala, ca o stea ce nu apune, / Lumina a vietii voastre drum de roze semanat...

Cand il intalnesti pe Profesorul Florin Tanasescu se scutura salcamii a ploaie de miresme. Il vad adesea pe strada, in sali de reuniuni. Si-a pastrat neatins farmecul de halebardier pornit in cautarea redutelor ce sunt obligate sa se recunoasca deja cucerite.

Chip brazdat permanent de zambet, pas alert, propriu omului care nu are timp de pierdut, cu ochii decisi sa confirme si sa reconfirme credinta sa in victorie.

Am un motiv aparte - unul intre atatea altele la indemana. L-am vizitat la casa sa din marginea Bucurestiului, cu prilejul unei emisiuni Tv. in care evoca - ce credeti - admiratia fata de mentorul sau, Remus Radulet. Nu ma va parasi cat voi trai impresiile colectate atunci. Se marturiseste un om ce a batut distante pe acest Pamant care, dupa spusa poetului, e lung. Ba e lat. Am traversat diverse continente. Spun asta pentru a-mi intelege entuziasmul la aterizarea mea pe nepusa masa in cuibul strivit de frumusete care este gospodaria sateasca a Profesorului. Sigur, a dat vina cat a putut pe sotie si pe implacabila-i devotiune pentru frumos. N-am motive sa-l contrazic, dar si in asemenea circumstante nu-mi pot reprima entuziasmul fata de ce exista acolo, in spatiul hotarat de familie sa le parfumeze existenta. Vreau sa cred ca, de-ar fi fost intrebati la vremea lor ce-si doresc, impresionistii, de la Cezanne incoace, ar fi optat pentru aceasta revarsare vegetala din curtea Profesorului. Stau si zic: fericiti astfel de semeni ce au din clipa venirii pe lume zestrea trebuincioasa fertilizarii existentei in toate cele cinci anotimpuri.

La multi ani domnule Profesor!

Neagu Udroiu, inginer si publicist
Fost ambasador al Romaniei in Finlanda si Estonia
  PREFATA:
  CUVINTE CHEIE: